Primul an fără Rabla a rescris prioritățile de cumpărare, iar cifrele după trei trimestre arată o piață care s-a descurcat fără plase de siguranță, dar cu un recul față de 2024. Înmatriculările totale au ajuns la circa 108.000 de autoturisme în ianuarie–septembrie, cu o scădere de puțin peste 5% față de anul trecut. Două luni ceva mai bune nu au reușit să șteargă declinul din prima jumătate a anului, însă au conturat clar ce tipuri de mașini preferă românii în lipsa programului Rabla și care sunt mărcile și modelele care își păstrează tracțiunea comercială.
Dacă te uiți dincolo de titluri, vei vedea că nu vorbim despre o prăbușire, ci despre o rearanjare a pieței. Fără subvențiile clasice, apetitul s-a dus către formulele cu valoare percepută mare: modele accesibile sau foarte cunoscute, game de volum cu întreținere predictibilă și SUV-uri. Totodată, mixul de motorizări a virat către soluții „electrificate” în ansamblu, dar cu nuanțe importante dacă despachetezi categoria pe tipuri de tehnologie.
Ce înseamnă primul an fără Rabla: volum, ritm și segmente
Piața a coborât în teritoriu negativ după primele nouă luni, în ciuda unui septembrie cu peste 12.000 de înmatriculări și unui ritm peste media perioadei. În absența voucherelor Rabla, impulsurile de achiziție au venit din lansări, campanii de preț punctuale și disponibilitatea mai bună la livrare, dar acestea au funcționat doar ca amortizor, nu ca motor real de creștere.
La nivel de caroserii, românii au votat masiv cu portofelul pentru SUV-uri. Segmentul a ajuns foarte aproape de jumătate din piață, în jur de 49%, împingând mai jos clasele mari, care au pierdut teren în 2025. Clasa compactă a bifat, la rândul ei, o creștere robustă și s-a consolidat în jur de o treime din piață, în timp ce clasa B a rămas relevantă, dar fără să mai dicteze trendul ca în anii trecuți. Toate acestea confirmă că, fără Rabla, clienții se orientează mai mult către mașini versatile, cu valoare la revânzare și spațiu bun raportat la buget.
Dacia rămâne pivotul pieței, chiar și fără cupoane
Dacia este în continuare liderul incontestabil, cu aproape 31.000 de unități și o cotă apropiată de 29% după trei trimestre. Fără sprijinul programului Rabla, marca a rezistat datorită notorietății, costurilor de deținere reduse și gamei care acoperă nevoile principale ale familiilor. Brandurile de import au recuperat parțial, iar Toyota s-a desprins pe locul întâi între mărcile neautohtone, cu peste 10.000 de înmatriculări, în fața unor jucători consacrați precum Skoda și Renault.
La nivel de modele, podiumul este ceea ce te-ai aștepta într-un an fără bonuri Rabla: Logan revine pe primul loc, urmat de Duster, iar Sandero completează trio-ul. Dincolo de Dacia, surpriza plăcută vine de la Renault Clio, care a marcat o creștere pronunțată și a prins locul patru, semn că o ofertă coerentă și o imagine puternică pot compensa absența subvențiilor. Iar Bigster, noutatea anului pentru Dacia, a intrat deja în topul preferințelor, confirmând apetența locală pentru SUV-uri cu aer de familie.
Cine au fost alternativele populare și ce motorizări au câștigat
Pe zona de alternative, Toyota a capitalizat pe reputația hibridelor robuste și eficiente, iar Skoda, Renault și Hyundai au completat plutonul scurt de mărci cu volum solid în 2025. Dacă te interesează tipul de propulsie, tabloul e nuanțat: per total, „electrificatele” au ajuns aproape de jumătate din piața lunii septembrie, dar asta include atât full-hybrid, cât și mild-hybrid, plus PHEV și BEV. În detaliu, complet electricele au ținut doar circa 6% în septembrie și au fost în scădere pe întreg anul, în timp ce plug-in hibridele au accelerat puternic, trecând de 6% și urcând cu peste 40% în primele nouă luni.
Explicația pentru această divergență este pragmatică: fără Rabla, achizițiile de BEV au fost amânate sau redimensionate, în timp ce PHEV-urile și, mai ales, full-hybrid-ele au părut soluția de compromis între cost, autonomie și confort urban. În zona full-hybrid, Toyota conduce detașat, dar contribuția Dacia, Renault, MG sau Kia a devenit vizibilă, cu volume care au umplut golurile lăsate de subvențiile lipsă la electricele pure.
Ce înveți din 2025, dacă te pregătești să cumperi în 2026
Dacă pregătești o achiziție, anul 2025 îți oferă trei lecții clare. În primul rând, valorile de piață rezistă mai bine pe modelele cu cerere mare în flote și pe piața second-hand, iar aici intră Dacia și hatchback-urile sau SUV-urile de volum. În al doilea rând, hibridele neîncărcabile îți oferă costuri previzibile fără să depinzi de infrastructură, ceea ce explică ascensiunea lor într-un an fără Rabla. În fine, dacă urmărești un BEV, urmărește atent finalul de an și începutul lui 2026: producătorii ajustează stocurile, iar relansarea schemelor de sprijin poate schimba rapid ecuația de preț.
În concluzie, 2025 a fost un test de reziliență: fără Rabla, românii au cumpărat în continuare mașini, dar au ales mai selectiv. Dacia a rămas ancora pieței, Toyota a condus importurile, iar topul pe modele a fost dominat de trio-ul clasic Logan–Duster–Sandero, cu Clio în ascensiune și Bigster la start promițător. Iar dincolo de mărci, câștigătoare au fost formulele tehnice echilibrate, care bifează eficiență, simplitate și cost total de deținere predictibil.