Premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial miercuri seară că „o bună parte din programele de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi suspendate anul acesta”, în cadrul unei conferințe de presă care a stârnit numeroase reacții și semne de întrebare. Dacă până recent suspendarea programului Rabla părea o decizie punctuală, acum este clar că întreaga infrastructură de finanțare a tranziției ecologice intră într-un regim de pauză prelungită.
Bolojan a declarat că în toamnă va avea loc o analiză detaliată a programelor derulate de AFM, în scopul eșalonării investițiilor și al realizării de economii bugetare. Însă lipsa unor termene clare și a unei comunicări transparente face ca aceste planuri să semene mai degrabă cu un îngheț administrativ al politicilor verzi, decât cu o reconfigurare strategică.
Programul Rabla, prin care sute de mii de români și-au putut înlocui mașinile vechi cu modele noi, mai puțin poluante, este doar primul pe lista suspendărilor. Potrivit declarațiilor recente, este posibil ca el să revină abia din 2026, ceea ce înseamnă că în 2025 nu va mai exista niciun sprijin real pentru înnoirea parcului auto — un domeniu unde România rămâne în continuare codașă în Europa.
Rabla și altele ca el: de ce sistarea programelor AFM lovește în cetățeni și mediu
Suspendarea programelor AFM afectează direct cetățenii obișnuiți, dar și economia locală și angajamentele de mediu asumate de România la nivel european. Programul Rabla, devenit esențial pentru revitalizarea pieței auto, contribuia nu doar la eliminarea vehiculelor poluante de pe șosele, ci și la stimularea vânzărilor de mașini noi — în special modele hibride sau electrice.
Mai mult decât atât, prin Rabla Plus, românii puteau beneficia de sprijin consistent pentru achiziționarea de autovehicule electrice, iar eliminarea temporară a acestui program afectează nu doar consumatorii, ci și dealership-urile auto, importatorii și întreaga industrie din jurul mobilității verzi.
Dincolo de Rabla, AFM gestiona și alte inițiative importante, precum:
- Casa Verde Fotovoltaice, recent suspendat fără o bază legală fermă.
- Programul de eficiență energetică pentru clădiri publice și locuințe.
- Subvențiile pentru pompe de căldură, iluminat eficient, stații de încărcare pentru mașini electrice.
Toate aceste programe contribuiau la reducerea emisiilor de carbon, la scăderea dependenței de combustibilii fosili și la îmbunătățirea calității vieții în orașele sufocate de poluare. În lipsa lor, România riscă să își rateze țintele climatice asumate în cadrul Pactului Verde European și al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Între austeritate și regres ecologic: ce ne așteaptă în 2025
Decizia guvernului, explicată vag prin dorința de a face economii și de a reechilibra bugetul, lasă impresia unei austerități selective, aplicată în mod disproporționat tocmai în zonele care aduceau beneficii directe populației. Deși oficialii vorbesc despre „analize în toamnă”, nu există niciun indiciu clar că aceste programe vor fi relansate în 2026 în aceleași condiții sau cu aceleași bugete.
În același timp, în lipsa programului Rabla, românii care dețin mașini mai vechi nu vor mai fi stimulați să le înlocuiască. Rezultatul? Un parc auto și mai îmbătrânit, cu efecte negative asupra calității aerului, consumului de combustibili și siguranței rutiere.
Mai mult, România riscă să piardă fonduri europene sau să fie sancționată pentru nerespectarea angajamentelor privind tranziția energetică și decarbonizarea. Pe termen lung, astfel de decizii ar putea afecta și imaginea țării în rândul investitorilor internaționali, care caută predictibilitate și angajament ferm față de economia verde.
Într-o perioadă în care țări europene precum Germania, Olanda sau Franța dublează investițiile în infrastructura verde și încurajează masiv mobilitatea sustenabilă, România pare să apese frâna chiar în mijlocul cursei.
Concluzie: Suspendarea programelor AFM, anunțată sec de premierul Bolojan, nu este doar o decizie administrativă, ci o schimbare radicală de direcție, cu efecte vizibile asupra mediului, economiei și cetățenilor. În loc să accelerăm tranziția verde, riscăm să fim țara care a ales să o amâne — pe termen nedeterminat.