Într-o perioadă în care majoritatea mașinilor sunt gândite pentru a fi înlocuite după câțiva ani de utilizare, un german a reușit performanța de a duce un Volkswagen Golf 4 TDI din 2003 la impresionanta cifră de 1.000.000 de kilometri. Povestea lui Thomas Dotzler, relatată de publicația AutoBild, este o lecție despre grijă, răbdare și respect față de mașină, dar și un exemplu clar al calității de altădată a industriei auto.
Pentru mulți pasionați, un Golf 4 este deja sinonim cu fiabilitatea, însă cazul acestui exemplar confirmă că, întreținerea corectă și piesele de calitate pot face diferența dintre o mașină „bună” și una legendară.
VW Golf-ul lui Thomas Dotzler a fost fabricat în 2003, echipat cu un motor de 1,9 litri TDI de 131 CP — unul dintre cele mai apreciate propulsoare diesel din istoria mărcii germane. Mașina a avut un singur proprietar până în 2012, care a parcurs cu ea doar 167.200 km. Ulterior, vehiculul a intrat în flota companiei unde lucra Thomas, iar colegii au condus-o până la 830.000 km, moment în care a devenit responsabilitatea directă a actualului proprietar.
De atunci, Thomas a continuat să o folosească aproape zilnic, ducând kilometrajul până la cifra magică de 1.000.000 km, atinsă pe 16 octombrie 2025. Singura problemă? Odometrul s-a blocat la 999.999 km, pentru că sistemul digital al Golf-ului 4 nu a fost gândit să afișeze valori mai mari.
Mașina a traversat aproape întreaga Europă — din Franța până în Suedia, trecând prin Italia, Austria, Danemarca sau Polonia. Dotzler povestește că adesea a luat autostopiști în drumurile sale, transformând călătoriile lungi în experiențe pline de povești. „Golf-ul meu a dus oameni din toate colțurile Europei. Cred că dacă ar putea vorbi, ar avea de spus mai multe decât mulți dintre noi”, a spus el pentru AutoBild.
Probleme minore, dar o disciplină de fier
De-a lungul milioanelor de kilometri, Golf-ul a trecut prin câteva reparații minore — inevitabile la o asemenea vârstă. Pompa de motorină a cedat la 200.000 km, un bulon de susținere a motorului s-a fisurat la 900.000 km, iar semiaxul stâng a fost înlocuit în urma unei defecțiuni spontane. Cu toate acestea, motorul, cutia de viteze și sistemul de evacuare au rămas în mare parte originale.
Cheia succesului, spune Thomas, a fost respectarea strictă a întreținerii. „Schimb uleiul și filtrele la fiecare 22.000 km, fără excepție. Distribuția o schimb la 110.000 km, iar uleiul din cutie de viteze o dată la același interval. Niciodată nu am așteptat ca o defecțiune să se agraveze. Când ceva părea în neregulă, repar imediat.”
Germanul are un ritual atent înainte de fiecare pornire: „Învârt cheia și las câteva secunde pentru ca pompele să pornească. Așa, motorul prinde presiunea de ulei corectă și nu suferă uzură inutilă la primele turații.”
De asemenea, el are reguli clare în ceea ce privește condusul: nu depășește 2.000 rpm când motorul e rece și evită să treacă de 2.500 rpm în regim normal. În ciuda prudenței, mașina nu duce o viață ușoară — trage adesea remorci și e folosită în mod constant pe autostrăzi.
„Dieselul are nevoie de echilibru: trebuie să-l tratezi cu grijă la rece, dar să-l lași să muncească din plin după ce se încălzește. Așa îl menții sănătos”, explică Dotzler.
Piese originale versus piese moderne
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale poveștii este observația lui Thomas privind calitatea pieselor. „De câte ori am pus componente neoriginale, am avut probleme. Alternatorul licențiat a rezistat doar 120.000 km, radiatoarele aftermarket țin mult mai puțin, iar semiaxele neoriginale abia ajung la 70.000 km. În schimb, piesele originale din 2003 au fost aproape indestructibile.”
El consideră că industria pieselor de schimb s-a degradat semnificativ în ultimele decenii. „Chiar și bateriile noi de 12V nu mai țin decât doi ani. E clar că producătorii nu mai fac lucrurile pentru a dura.”
Mașina a fost folosită preponderent la drum lung (aproximativ 85% din kilometri), nu a avut garaj și a rezistat fără probleme iernilor grele. Singurele componente majore înlocuite pe parcurs au fost filtrul DPF la 500.000 km, arborele cu came și pompa de vacuum.
Dotzler spune că succesul nu ține doar de noroc: „Dacă VW ar mai fabrica astăzi mașini cu aceeași calitate ca în 2003, multe ar depăși fără probleme un milion de kilometri. Din păcate, noile piese sunt gândite pentru a te obliga să schimbi mașina mai repede.”
Povestea lui Thomas și a Golf-ului său demonstrează că, în ciuda vremurilor în care termenul „durabilitate” pare tot mai abstract, mașinile construite cu grijă și exploatate corect pot sfida timpul. Pentru el, Golf-ul 4 nu este doar un mijloc de transport, ci un partener de drum care a trecut printr-o viață întreagă de aventuri — un simbol al rezistenței germane și al pasiunii pentru automobilul autentic.