Un nou studiu arată că mulți șoferi de mașini electrice (EV) cheltuie suplimentar pentru modele cu autonomie mare, deși, în utilizarea zilnică, folosesc doar o mică parte din capacitatea bateriilor. Teama de a rămâne fără energie – cunoscută drept „range anxiety” – joacă un rol esențial în decizia de cumpărare, însă datele sugerează că realitatea de zi cu zi contrazice aceste temeri.
Cercetarea realizată de startup-ul Recurrent, care urmărește să ofere mai multă transparență și încredere în tranzacțiile cu vehicule electrice, arată că posesorii de EV-uri folosesc, în medie, doar 12,6% din capacitatea zilnică a bateriei. În ciuda acestui fapt, constructorii auto continuă să lanseze modele cu baterii din ce în ce mai mari și mai scumpe, în încercarea de a răspunde cererii pieței.
Autonomie mare, utilizare redusă
Studiul a analizat datele a peste 40.000 de mașini electrice și a constatat că proprietarii nu folosesc decât o fracțiune din autonomia disponibilă. De exemplu, un vehicul cu o autonomie de aproximativ 300 de mile (aprox. 480 km) nu consumă zilnic mai mult de 22% din baterie. În cazul EV-urilor cu autonomie între 350 și 375 de mile (560 – 600 km), distanța medie parcursă zilnic este de doar 40,9 mile (aprox. 65 km).
Mai mult, chiar și la mașinile cu autonomie redusă – între 100 și 125 de mile (160 – 200 km) – utilizatorii parcurg în medie doar 22,2 mile pe zi (aprox. 35 km). Această discrepanță arată că, indiferent de cât de multă autonomie ai la dispoziție, comportamentul de condus nu diferă radical.
Cifrele scoase la iveală de Recurrent indică un paradox: deși consumatorii cer autonomie mai mare, peste 88% din capacitatea bateriei rămâne neatinsă în majoritatea zilelor.
De ce cumpără oamenii EV-uri cu autonomie prea mare
Unul dintre motivele principale este anxietatea legată de autonomie. Înainte de achiziția unei mașini electrice, șoferii se tem că nu vor avea suficientă baterie pentru drumurile zilnice sau pentru călătorii mai lungi. Această teamă îi determină să plătească mai mult pentru modele cu baterii supradimensionate.
Totuși, realitatea arată că după ce devin posesori de EV-uri, anxietatea scade considerabil. Un alt studiu Recurrent arată că doar 22% dintre șoferi mai resimt îngrijorări legate de autonomie după ce au condus vehiculul pentru o perioadă mai lungă. Practic, experiența de zi cu zi demonstrează că temerile inițiale nu sunt justificate.
Pe lângă siguranța psihologică, autonomia mare are și o componentă de prestigiu și marketing. Producătorii folosesc aceste cifre impresionante pentru a atrage clienți și pentru a diferenția modelele între ele. Totuși, fiecare kilowatt-oră suplimentar înseamnă o baterie mai scumpă, un vehicul mai greu și un impact mai mare asupra mediului în procesul de producție.
Industria auto și dilema bateriilor mari
Tendința de a construi mașini cu autonomie din ce în ce mai mare ridică întrebări serioase legate de costuri, eficiență și sustenabilitate. Bateriile mari nu doar că măresc prețul de achiziție, dar implică și consum mai mare de resurse precum litiu, cobalt sau nichel. Acest lucru afectează nu doar buzunarul cumpărătorilor, ci și mediul.
În realitate, majoritatea șoferilor folosesc mașina electrică pentru naveta zilnică, drumuri scurte sau medii. Recurrent subliniază că EV-urile cu baterii mai mici, dar mai accesibile, ar putea răspunde mai bine nevoilor cotidiene, reducând și presiunea asupra mediului. Totodată, dezvoltarea infrastructurii de încărcare rapidă ar putea elimina nevoia obsesivă de autonomie excesivă, oferind șoferilor siguranța că pot încărca rapid oriunde s-ar afla.
În concluzie, datele arată o discrepanță clară între percepție și realitate. Deși industria auto continuă să promoveze EV-urile cu autonomie record, utilizatorii obișnuiți nu exploatează nici pe departe aceste capacități. Pe termen lung, echilibrul dintre autonomie, cost și sustenabilitate ar putea deveni cheia succesului în tranziția către mobilitatea electrică.