La doar trei luni de la lansarea în cinematografe, filmul Sinners al lui Ryan Coogler continuă să doboare bariere și să redefinească ce înseamnă reprezentarea în cinema. Apreciat de critici și un succes incontestabil la box office, Sinners face un nou pas revoluționar: devine primul film disponibil pe o platformă de streaming cu interpretare în Black American Sign Language (BASL), începând cu 4 iulie, pe Max.
Această inițiativă marchează un moment istoric nu doar pentru industria cinematografică, ci și pentru comunitatea surzilor afro-americani din Statele Unite, adesea marginalizată în privința accesibilității culturale. Performanța BASL din film este semnată de Nakia Smith, o personalitate influentă în rândul comunității surde și o voce puternică pentru reprezentarea autenticității culturale în traducerile lingvistice.
Într-un peisaj media în care accesibilitatea este adesea gândită într-un mod uniform, introducerea limbajului Black American Sign Language într-un film mainstream este un pas semnificativ spre diversificarea formelor de comunicare în entertainment. Nakia Smith a declarat că acest proiect nu este doar o traducere, ci o formă de recunoaștere și de vizibilitate pentru cultura surzilor afro-americani.
BASL nu este doar o variantă dialectală a limbajului semnelor american (ASL), ci o limbă distinctă, cu propriile reguli, gesturi și expresivități. Smith, cunoscută pe rețelele sociale sub numele de Charmay, și-a folosit sloganul — „My hands are loud enough” — pentru a transmite ideea că limbajul semnelor nu este tăcere, ci o voce puternică în sine.
Max, platforma de streaming care va găzdui filmul, va marca titlurile cu interpretare în limbajul semnelor printr-o etichetă specială și prin afișe distincte. Naomi Waibel, vicepreședinte la Warner Bros. Discovery, a declarat că „accesibilitatea culturală autentică poate îmbogăți semnificativ experiența de vizionare pentru toți utilizatorii”.
Istoria tăcută a BASL: cum segregarea a dat naștere unei limbi unice
Povestea limbajului BASL își are rădăcinile în perioada segregării rasiale din Statele Unite. În 1817, primul institut pentru educația persoanelor surde a fost deschis, dar accesul era interzis pentru elevii de culoare. Abia în 1869, în Carolina de Nord, s-a înființat prima școală destinată exclusiv elevilor surzi afro-americani. Aici s-a născut o formă distinctă de comunicare care, în timp, a evoluat în ceea ce astăzi numim Black American Sign Language.
Spre deosebire de ASL, care s-a dezvoltat pe baza metodelor de lectură labială impuse elevilor albi, BASL a păstrat o abordare vizuală și corporală mai complexă. Gesturile sunt adesea realizate cu ambele mâini, iar corpul este folosit integral pentru a transmite emoție, nuanță și ritm. De asemenea, BASL reflectă și integrează elemente din dialectul African American Vernacular English, conferindu-i o expresivitate proprie.
Această evoluție lingvistică nu este doar o reacție la excluziune, ci o dovadă a rezilienței culturale. Într-o societate care a refuzat mult timp să vadă și să audă comunitatea surzilor afro-americani, limbajul BASL a devenit un simbol al identității și al rezistenței.
„Sinners”, un reper în cinemaul afro-american
Filmul lui Ryan Coogler nu este doar o poveste cinematografică puternică, ci și un catalizator cultural. Cu o distribuție de excepție – Michael B. Jordan, Hailee Steinfeld, Delroy Lindo, Miles Caton și Wunmi Mosaku – Sinners a fost salutat încă de la debutul său în aprilie ca fiind un pas important pentru reprezentarea negrilor în industria filmului.
Succesul la box office a fost urmat de recunoaștere critică, dar și de o implicare activă în teme sociale și culturale profunde. Filmul nu doar că dă voce unei comunități deseori uitate, dar creează și precedente valoroase: este primul film major care integrează BASL într-o experiență cinematografică digitală completă.
Această mișcare nu înseamnă doar progres tehnologic sau diversitate de formă, ci o reafirmare a faptului că fiecare voce – chiar și una transmisă prin gesturi – merită să fie auzită și văzută.
Sinners nu este doar un film. Este un mesaj, o punte între lumi și o dovadă că reprezentarea reală poate schimba regulile jocului. Pe 4 iulie, acest mesaj devine accesibil într-o limbă care merită să fie în centrul conversației culturale.