România încheie prima jumătate din 2025 cu un rezultat greu de ignorat: suntem al șaselea producător de automobile din Uniunea Europeană. Chiar dacă ritmul pieței a fost mai domol, uzinele de la Mioveni și Craiova au ținut țara sus în clasament, peste state cu tradiție și capacități multiple, precum Ungaria sau Italia. Contextul european nu e simplu, însă România reușește să-și apere poziția într-o industrie care își rescrie regulile între electrificare, costuri și noi standarde.
Cum am ajuns peste Ungaria și Italia
Datele agregate la jumătatea anului arată că România se plasează pe locul 6 în UE la producția de automobile, deasupra Ungariei și Italiei, în pofida unor scăderi punctuale vs. 2024. Pentru primele șase luni, uzinele locale au livrat 284.216 automobile, rezultat confirmat de asociația industriei auto din România (ACAROM). Avansul în ierarhie vine dintr-o combinație de constanță operațională la Craiova și mix de modele cu cerere stabilă la Mioveni, pe fondul unor reculuri în alte piețe.
În același interval, mediul european a rămas tensionat: producția de autoturisme în UE a scăzut cu 2,8% față de H1 2024, până „sub 6 milioane”, în timp ce Germania și-a consolidat statutul de lider, cu peste o treime din volumul UE și o creștere de 4,4%. Pentru tine, asta înseamnă că poziția României nu e doar o chestiune de cifre absolute, ci de comparație într-un peisaj unde ritmul încetinește în mai multe centre de producție.
Dacia și Ford au ținut producția în mișcare
Descompus pe uzine, primul semestru indică 157.206 unități la Dacia Mioveni și 127.010 la Ford Otosan Craiova. Chiar dacă mixul de modele a generat o ușoară contracție anuală la Mioveni, Craiova a echilibrat tabloul cu un plus, semn că flexibilitatea industrială și calibrul portofoliului cântăresc tot mai mult. Pentru a înțelege dinamica locală, merită să urmărești simplu raportările lunare și reperele industriei: când producția se mută pe generații noi, inevitabil apar trimestre cu tranziții, apoi efectul se vede în cifrele semestriale.
În paralel, clasamentul european rămâne dominat de Germania, urmată de Spania, Cehia, Slovacia și Franța. Faptul că România stă lângă acest pluton arată că baza industrială locală s-a maturizat: platforme actuale, volume competitive și o capacitate de export care ține uzinele aproape de potențialul lor. Ca să pui lucrurile în perspectivă, producția UE e influențată major de investițiile și deciziile acestor centre, iar adaptarea la standardele de emisii și la cererea pentru sisteme hibride/EV reconfigurează planurile tuturor.
Ce contează pentru 2026 și cum citești cifrele corect
Pentru 2026, direcția depinde de două elemente pe care le poți urmări fără efort: noile lansări industriale (facelifturi sau generații noi în uzinele locale) și trendul UE al înmatriculărilor, indicator care „trage” comenzile fabricilor. La nivel european, în H1 2025, înmatriculările au scăzut cu 1,9%, iar schimbarea de preferințe către hibride a fost vizibilă; totuși, semnele de revenire în a doua parte a anului pot stabiliza prognozele pentru 2026. Pentru tine, mesajul practic e simplu: dacă urmărești piața, privește împreună producția internă și cererea UE, nu doar un singur indicator lunar.
Pe scurt, România a urcat peste Ungaria și Italia pentru că a reușit să livreze constant într-un semestru dificil la nivel european. Iar faptul că Dacia și Ford țin ritmul cu portofolii potrivite pieței confirmă că am ieșit din logica „excepțiilor” și jucăm în liga țărilor care contează în industria auto europeană. Dacă menții atenția pe ferestrele de tranziție industrială și pe dinamica cererii din UE, vei citi mai corect următoarele salturi sau frânări din producția locală. Raportul semestrial integral ACEA îl găsești aici.