Netflix a lansat prima imagine oficială din mult-așteptatul film Frankenstein regizat de Guillermo del Toro, iar transformarea lui Jacob Elordi este atât de stranie și intensă încât pare desprinsă dintr-un vis gotic (sau coșmar). Întruchipând creatura iconică din romanul lui Mary Shelley, starul din Saltburn și Euphoria devine, sub mâna regizorului mexican, ceva cu totul diferit de ce ai mai văzut până acum pe ecran.
Del Toro nu doar reimaginează monstrul clasic, ci îl reconstruiește din referințe vizuale, emoții profunde și o estetică pe cât de bizară, pe atât de poetică. Cu Oscar Isaac în rolul lui Victor Frankenstein și Jacob Elordi în rolul creaturii, filmul promite să reinventeze o poveste spusă de nenumărate ori, dar niciodată cu atâta artă și vulnerabilitate.
O creatură modelată între groază și poezie
Ce vezi la prima privire nu e un monstru clasic cu cap pătrat și șuruburi în gât, ci o creație „kintsugi-like” — cum o descrie chiar Guillermo del Toro, referindu-se la arta japoneză de a repara ceramica spartă cu aur. Imaginează-ți o statuie antică de marmură, spartă în zeci de bucăți și reîntregită cu nerv dramatic: asta e creatura din Frankenstein.

Designerul de machiaj Mike Hill, responsabil de look-ul vizual al personajului, l-a ales pe Elordi nu pentru faima sa, ci pentru „gangliness”, adică pentru forma fizică neobișnuit de alungită, încheieturile mari și mersul greoi. „El are momente în care te privește cu acea tristețe apăsătoare, iar genele lungi și pleoapele lăsate îi dau o expresie atât de fragilă”, a spus Hill pentru Vanity Fair. Înalt de 1,96 m, Elordi este intimidant doar prin prezență. Dar ce transformă această prezență într-una tragică este inocența din ochii lui – acel contrast care face ca Frankenstein-ul lui del Toro să pară viu și sfâșietor.
Inițial, rolul creaturii îi fusese atribuit lui Andrew Garfield, dar actorul a fost nevoit să renunțe cu puțin timp înainte de începerea filmărilor. În locul lui, Jacob Elordi a fost ales pe repede înainte, iar alegerea s-a dovedit inspirată. Del Toro a declarat că între el și Elordi s-a creat „o conexiune supranatural de bună”, comunicând aproape fără cuvinte.
Pentru a intra complet în rol, Elordi s-a cufundat în tot ce înseamnă universul Frankenstein: a vizionat toate filmele cu Boris Karloff, actorul care a definit imaginea clasică a creaturii, și și-a tapetat apartamentul cu arta gotică a lui Bernie Wrightson, unul dintre ilustratorii preferați ai regizorului. „Am transformat totul într-un altar dedicat creaturii. Poate că, dormind sau doar plimbându-mă printre imagini, totul s-a infiltrat în subconștient”, a mărturisit actorul.
Elordi a avut foarte puțin timp să se pregătească, dar prezența sa înaltă și expresivitatea l-au făcut alegerea perfectă pentru del Toro. În ciuda programului haotic, el a absorbit esența personajului cu o naturalețe aproape bizară. „Este cea mai potrivită alegere pentru acest rol. Nici nu trebuie să-i spun prea multe – înțelege instinctiv ce vreau”, a explicat regizorul.
Poveste clasică, atmosferă nouă: cum reinventează del Toro mitul
Guillermo del Toro nu este la primul contact cu temele gotice și monștrii cu suflet – The Shape of Water sau Crimson Peak sunt dovezi clare ale fascinației sale pentru frumosul ascuns în grotesc. În Frankenstein, regizorul se joacă din nou cu temele identității, alienării și pierderii, oferind o versiune emoțională și vizuală profund diferită față de adaptările clasice.
Ce e cert e că monstrul nu va fi prezentat ca un simplu experiment care scapă de sub control, ci ca o ființă tragică, un simbol al refuzului societății de a accepta „diferența”. Imaginea unei statui sparte și recompuse sugerează vulnerabilitate, fragmente de identitate, dar și o forță tăcută. E o alegorie vizuală puternică despre cum e să fii rupt și totuși să supraviețuiești.
Frankenstein urmează să fie lansat pe Netflix în noiembrie, iar așteptările sunt enorme. Cu un regizor vizionar, o distribuție de top și o direcție artistică ieșită din tipare, filmul promite să fie mai mult decât o reinterpretare – poate chiar cea mai profundă versiune de până acum a romanului lui Mary Shelley.