Danemarca a anunțat la 7 noiembrie 2025 că va introduce o interdicție națională pentru accesul copiilor sub 15 ani la platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat sau YouTube, motivând că mediul online „fură copilăria” și afectează sănătatea mintală a celor mici. Inițiativa este sprijinită de o majoritate parlamentară de la Copenhaga și este prezentată ca una dintre cele mai dure măsuri din Europa împotriva rețelelor sociale destinate minorilor. Totuși, pentru copiii de 13 și 14 ani va exista o portiță: părinții le vor putea permite accesul, dar doar după o evaluare și printr-un sistem de verificare a vârstei.
E important de spus că formularea „prima țară din Europa” poate crea ușor confuzie: Franța, de exemplu, are deja din 2023 o lege care cere acordul părinților pentru ca un minor sub 15 ani să-și deschidă cont pe social media, însă Danemarca merge mai departe și introduce o interdicție reală, susținută de un sistem național de verificare a vârstei, cu amenzi mari pentru companiile care nu se conformează. În acest sens, da, măsura daneză este mai radicală decât ce există acum la nivel european, notează Reuters.
Ce prevede planul de la Copenhaga
Guvernul condus de premierul Mette Frederiksen spune că a decis să acționeze după ce datele au arătat că aproape toți copiii danezi ajung pe rețelele sociale înainte de 13 ani și petrec, în medie, aproape 3 ore pe zi acolo. Noul pachet anunțat de ministrul digitalizării, Caroline Stage Olsen, prevede o limită fermă de vârstă, 15 ani, dar lasă la latitudinea părinților să autorizeze în mod individual accesul de la 13 ani, dacă apreciază că adolescentul este suficient de matur pentru mediul online.
Un element-cheie al modelului danez este că va fi legat de sistemul național de identitate electronică (eID). Practic, platformele vor trebui să se conecteze la acest sistem sau la o aplicație oficială de verificare a vârstei. Dacă nu o fac sau dacă permit copiilor sub 15 ani să-și facă cont, vor risca sancțiuni de până la 6% din cifra lor de afaceri globală, un nivel de amendă inspirat de regulile europene privind serviciile digitale (DSA). Astfel, Danemarca mută responsabilitatea de pe umerii părinților pe umerii platformelor, ceea ce până acum statele UE au ezitat să facă, scrie AP News.
De ce spun danezii că social media „fură copilăria”
Autoritățile de la Copenhaga invocă o listă deja cunoscută de riscuri: conținut violent, promovarea automutilării, sexualizarea fetelor, presiunea pentru validare socială, reclame mascate și algoritmi care mențin copiii „captivi” pe ecran. Premierul a vorbit deschis despre o „lume digitală scăpată de sub control”, în care companiile tech nu sunt dispuse să-și sacrifice profiturile pentru protejarea minorilor. În plus, guvernul a făcut legătura cu creșterea depresiei și anxietății în rândul adolescenților, fenomen semnalat de mai multe state europene în ultimii ani.
În paralel, Danemarca a mai luat și alte măsuri pentru a limita ecranele în viața copiilor, inclusiv recomandări pentru interzicerea telefoanelor în școli. Această nouă interdicție pe rețelele sociale vine ca un pas logic în aceeași direcție: statul spune „până aici”, după ce modelele de autoreglementare ale industriei s-au dovedit insuficiente. Iar faptul că Norvegia și alte țări nordice discută limite similare arată că există o tendință regională de a ridica vârsta digitală la 15 ani.
Ce urmează și cât de aplicabilă este măsura
Chiar dacă are susținere parlamentară, pachetul trebuie transpus în legislație și abia apoi implementat tehnic, cel mai probabil în 2026. Va fi nevoie de standarde comune cu UE pentru identificarea vârstei online, astfel încât platformele globale să nu poată spune că „nu știu” cine are 14 și cine are 16 ani. De asemenea, se va discuta în continuare despre excepțiile educaționale sau despre accesul la conținut strict informativ.
Pe scurt, nu e doar un anunț de presă, ci începutul unui nou tip de reglementare europeană: statul definește vârsta minimă, o leagă de un ID național și pune nota de plată pe biroul companiilor tech. Iar pentru presă sau pentru cei care scriu titluri, trebuie făcută mereu distincția între „prima țară care cere acordul părinților” (Franța) și „prima țară care vrea o interdicție reală cu verificare tehnică și amenzi mari” (Danemarca).