Limba română ridică frecvent dificultăţi chiar şi vorbitorilor nativi, mai ales atunci când vine vorba despre forme aparent simple, folosite zilnic în presă, în mediul online sau în conversaţiile uzuale. Un astfel de exemplu este expresia utilizată pentru a desemna copiii abia veniţi pe lume, unde majoritatea românilor folosesc o variantă greşită, deşi regula este clară din punct de vedere gramatical.
De ce „noi născuţi” este o formă incorectă
Forma „noi născuţi” este întâlnită frecvent în vorbirea curentă şi chiar în titluri de ştiri, postări pe reţelele sociale sau comunicate oficiale. Totuşi, din punct de vedere gramatical, această construcţie este greşită. Cuvântul „noi” este un adjectiv pronominal de întărire sau un pronume personal, care nu are legătură cu sensul dorit în acest context.
Atunci când spunem „noi născuţi”, sensul literal ar fi „noi, cei care ne-am născut”, ceea ce nu corespunde ideii de copii abia veniţi pe lume. Confuzia apare din asemănarea fonetică dintre „noi” şi „nou”, dar şi din lipsa de atenţie acordată regulilor de formare a cuvintelor compuse în limba română.
Care este forma corectă şi de ce
Forma corectă este „nou-născuţi”, scrisă cu cratimă. „Nou” este un adjectiv de întărire cu sensul de „abia”, „recent”, iar „născuţi” este participiul verbului „a naşte”. Împreună, cele două elemente formează un adjectiv compus care descrie o stare temporară: aceea de copil abia născut.
Conform regulilor limbii române, adjectivele compuse de acest tip se scriu cu cratimă atunci când formează o unitate de sens. Astfel, „nou-născuţi” este singura variantă acceptată de dicţionarele normative şi de lucrările academice.
De ce greşeala este atât de răspândită
Faptul că aproximativ 70% dintre români folosesc forma greşită se explică prin transmiterea erorii din vorbirea cotidiană în spaţiul public. Odată ce o formă incorectă este preluată şi repetată constant, ea ajunge să pară firească. În plus, lipsa unei corecturi constante în mediul online contribuie la perpetuarea confuziei.
Specialiştii în lingvistică atrag atenţia că astfel de greşeli, deşi par minore, pot afecta calitatea limbajului folosit în mass-media şi în comunicarea oficială. Corectarea lor este importantă nu doar pentru respectarea normelor, ci şi pentru educaţia lingvistică a publicului larg.