Într-un raport recent care a stârnit dezbateri aprinse în SUA, Insurance Institute for Highway Safety (IIHS) avertizează că vizibilitatea la volan în mașinile moderne s-a degradat grav. Cu toate că siguranța în caz de impact a crescut, șoferii pot vedea mai puțin din drum decât în urmă cu două decenii, fapt ce ar putea explica parțial creșterea alarmantă a accidentelor rutiere mortale.
IIHS trage un semnal de alarmă: vizibilitatea la volan a scăzut dramatic
IIHS a analizat mai multe generații de SUV-uri și pickup-uri populare între 1997 și 2023, descoperind că vizibilitatea către zona din fața mașinii a scăzut cu până la 58% în unele cazuri. De exemplu, la un Honda CR-V din 1997, șoferul putea vedea 68% din zona de 10 metri din fața mașinii. În schimb, la versiunea din 2022, aceeași vizibilitate a scăzut la doar 28%. Situații similare au fost înregistrate și pentru Chevrolet Suburban sau alte SUV-uri de mari dimensiuni.
Această deteriorare a câmpului vizual este direct legată de designul noilor vehicule, în special de:
- Stâlpi mai groși (pentru protecție la impact);
- Geamuri mai mici (pentru rigiditate structurală);
- Capote mai înalte și fronturi masive (pentru a respecta noile standarde de siguranță în coliziunile cu pietoni).
Ironia? Toate aceste modificări vin dintr-o dorință declarată de a proteja, dar în realitate îi pun pe șoferi în pericol prin creșterea zonelor oarbe și diminuarea capacității de reacție.
NHTSA e chemată să intervină, dar o parte din vină îi aparține
Pe fondul acestor date, IIHS cere intervenția urgentă a autorităților americane, în special a National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA), pentru a combate ceea ce numesc „o urgență națională în siguranța rutieră”. Președintele IIHS, David Harkey, a pledat în fața Congresului american pentru o abordare mai fermă: testări mai bune, reglementări mai stricte și impunerea de noi tehnologii care să reducă numărul victimelor pe șosele.
Dar aici intervine o contradicție majoră: reglementările impuse în ultimii 15 ani sunt tocmai cele care au dus la proliferarea SUV-urilor masive și a designurilor cu vizibilitate scăzută. Pentru a beneficia de scutiri fiscale sau standarde mai relaxate de emisii, producătorii au migrat de la mașinile compacte către vehicule mai mari, mai profitabile, dar și mai periculoase pentru pietoni sau bicicliști.
În plus, presiunile pentru obținerea unor scoruri mai bune la testele de impact au determinat producătorii să întărească structura caroseriei, ceea ce a dus la diminuarea geamurilor și mărirea stâlpilor, afectând și mai mult vizibilitatea.
Tehnologia e soluția sau o altă problemă?
Pentru a corecta aceste probleme, IIHS propune soluții care includ și mai multă tehnologie: camere pentru monitorizarea șoferului, sisteme automate de frânare, detectarea consumului de alcool și chiar limitarea pornirii mașinii în cazul în care șoferul este considerat „inapt”. Deși pe hârtie acestea par măsuri raționale, criticii atrag atenția că astfel de funcții pot deveni intruziuni periculoase în libertățile personale și pot crește costurile de producție și reparație ale vehiculelor.
În același timp, IIHS nu pare dispus să admită că ecranele de infotainment supradimensionate, meniurile complexe și asistența la condus insuficient testată contribuie la distragerea atenției șoferului, un factor critic în accidentele rutiere. Paradoxal, mașinile moderne oferă o abundență de informații și funcții, dar distrag atenția exact când șoferul are nevoie să fie prezent și vigilent.
Multe dintre aceste tehnologii sunt dezvoltate în tandem cu industria asigurărilor, care are de câștigat din colectarea datelor prin telematică. În loc să susțină vehicule simple, sigure și intuitive, sistemul pare să împingă spre o complexitate inutilă, cu accent pe control și monitorizare, nu pe siguranță reală.
Concluzie: mai mari, mai tehnologizate, dar mai periculoase?
Concluzia e simplă, dar inconfortabilă: în goana după profit, siguranță aparentă și conectivitate, am pierdut din vedere lucrurile esențiale. Vizibilitatea la volan e unul dintre ele. IIHS face un pas important în identificarea acestei probleme, dar soluțiile propuse riscă să agraveze și mai mult situația.
Dacă într-adevăr vrem drumuri mai sigure, poate ar trebui să ne întoarcem la designuri mai simple, mai ergonomice și mai transparente, în loc să ne bazăm exclusiv pe sisteme automate, ecrane colorate și senzori invazivi. Până atunci, șoferii rămân singurii responsabili să își cunoască limitele mașinii — chiar și când aceste limite sunt impuse de o industrie care a uitat cum e să vezi clar drumul din fața ta.