Timpul pierdut în intersecții, accidentele frecvente și ambuteiajele prelungite sunt probleme universale ale traficului urban. O soluție neașteptată, dar tot mai des analizată și aplicată în unele orașe mari, este simplă: interzicerea virajelor la stânga în cele mai aglomerate intersecții. Studiile recente din Statele Unite, dar și exemplele din Europa, arată că această măsură poate avea efecte pozitive considerabile asupra siguranței rutiere, a fluidității traficului și chiar asupra consumului de carburant, notează Corriere.
De ce virajele la stânga sunt problematice în intersecții aglomerate
Datele colectate de Departamentul Transporturilor din SUA arată că peste 60% dintre accidentele rutiere din intersecții implică un viraj la stânga. Aceste manevre sunt periculoase deoarece necesită traversarea sensului opus de mers și o sincronizare extrem de precisă. Șoferii trebuie să evalueze corect distanțele și viteza mașinilor care vin din sens opus, în timp ce sunt atenți și la pietonii care traversează. De multe ori, atenția este concentrată exclusiv pe trafic, ceea ce sporește riscul de accidente cu pietoni.
Spre deosebire de virajele la dreapta, care se fac în direcția naturală a fluxului rutier și sunt mai sigure, cele la stânga complică circulația și creează „buzunare” de așteptare care blochează benzile adiacente.
Mai puține accidente, trafic mai fluent și consum redus
Inginerul Vikash Gayah de la Penn State University a analizat ani la rând comportamentul traficului urban și a demonstrat că eliminarea a doar jumătate din virajele la stânga din cele mai aglomerate intersecții poate reduce timpul total de deplasare cu aproximativ 15%. Un studiu german din 2019 a confirmat această teorie, raportând o scădere cu 12% a timpului petrecut în trafic după eliminarea a doar 18 viraje la stânga într-un oraș.
Interdicția de a vira la stânga elimină și așa-numitul „timp roșu total”, acele 2-3 secunde în care toate semafoarele sunt pe roșu pentru a permite schimbarea fazelor. Deși par nesemnificative, aceste pauze scad eficiența generală a intersecției.
Mai mult, interzicerea virajelor la stânga duce, în mod contraintuitiv, la un consum mai mic de combustibil. Deși distanța parcursă este mai mare (șoferii trebuie adesea să facă un ocol de un bloc), mașinile nu mai stau la fel de mult în coloană și nu mai sunt obligate să accelereze și să frâneze repetitiv. Conform cercetărilor citate de Gayah, acest comportament duce la o economie de 10-15% la consumul mediu per călătorie.
Experimente în marile orașe și lecția UPS
Orașe precum San Francisco, Salt Lake City, Birmingham (Alabama) sau anumite localități din Arizona și Michigan au implementat deja, parțial, această strategie. În zonele cu trafic intens, virajele la stânga sunt interzise în intervalele de vârf, de exemplu între orele 7-9 dimineața și 16-18 după-amiaza. Un exemplu concret este Van Ness Avenue din San Francisco, unde virajele la stânga sunt complet interzise în timpul orelor de vârf.
Un caz emblematic este cel al companiei de curierat UPS, care încă din 2004 a implementat algoritmi de rutare care evită virajele la stânga ori de câte ori este posibil. Rezultatul? Economii anuale de peste 38 de milioane de litri de combustibil și livrarea a 350.000 de pachete în plus, fără costuri suplimentare. De asemenea, s-au redus cu 20.000 de tone emisiile de carbon.
Rolul semafoarelor și impactul lor asupra traficului
Un alt aspect esențial în ecuația eficienței rutiere îl reprezintă semafoarele. Deși aparent utile în gestionarea fluxurilor de mașini, ele pot deveni ineficiente atunci când sunt implicate virajele la stânga. Inginerul Vikash Gayah explică faptul că, în momentul în care un semafor oferă verde exclusiv pentru virajul la stânga, toate celelalte benzi trebuie să aștepte. Asta înseamnă că pentru a permite trecerea câtorva vehicule, întregul trafic este oprit temporar. Mai mult, în timpul tranziției dintre fazele semaforului, există un interval de „toate luminile pe roșu”, de două-trei secunde, în care niciun vehicul nu înaintează. Acest „timp mort” devine, în practică, un timp pierdut, care reduce capacitatea reală a intersecției și contribuie la formarea aglomerației.
Pe termen lung, evitarea virajelor la stânga nu doar că fluidizează traficul, dar și elimină nevoia unor astfel de semafoare speciale, simplificând schema de circulație și reducând timpii de așteptare pentru majoritatea șoferilor.
Sensuri giratorii versus intersecțiile cu semafor și viraj la stânga
În teorie, sensurile giratorii pot fi o alternativă bună la intersecțiile tradiționale, deoarece toate vehiculele circulă într-o singură direcție și ieșirile se fac tot prin viraje la dreapta. Totuși, în condiții de trafic intens, sensurile giratorii se pot bloca ușor și ocupă spațiu urban semnificativ, ceea ce le face mai greu de implementat în zonele dense. Pe de altă parte, un simplu semn „interzis virajul la stânga” poate avea efecte imediate și fără costuri mari de infrastructură.