O trupă care nu există în sensul tradițional a reușit să adune peste un milion de ascultări pe Spotify în doar câteva săptămâni. Velvet Sundown, un proiect muzical complet generat cu ajutorul inteligenței artificiale, a declanșat un val de controverse în industria muzicală internațională. De la promovare și imagine publică până la albumele lansate, totul a fost creat artificial, fără nicio implicare artistică umană directă în procesul muzical. Deși inițial proiectul a fost prezentat ca fiind coordonat de artiști umani, ulterior a fost confirmat că este vorba despre o entitate creată integral cu ajutorul platformei AI Suno.
Fenomenul Velvet Sundown a readus în discuție întrebări fundamentale despre autenticitate, drepturi de autor și transparență în muzică. Iar în lipsa unor reglementări clare, ascultătorii riscă să fie induși în eroare, fără să știe dacă piesele din playlistul lor sunt compuse de oameni sau de algoritmi.
Muzica fără muzicieni: o nouă realitate sau o farsă bine ambalată?
La suprafață, Velvet Sundown părea o formație indie-folk cu influențe clasice, comparabilă cu sound-ul trupei Crosby, Stills, Nash & Young. A lansat chiar două albume – „Floating On Echoes” și „Dust And Silence” – care au reușit să urce rapid în topurile de streaming. Însă întreaga construcție era o iluzie: membrii trupei nu există, muzica a fost generată de AI, iar imaginile promoționale au fost create tot cu ajutorul inteligenței artificiale.
După ce un presupus „membru adjunct” a dezvăluit că totul este o farsă artistică, proiectul a fost forțat să recunoască adevărul. Într-un mesaj oficial, creatorii au admis că trupa este „nu tocmai umană, nu tocmai mașină”, ci se situează „undeva la mijloc”.
Această apariție a generat nemulțumiri în rândul muzicienilor și organizațiilor din domeniu. Roberto Neri, CEO al Ivors Academy, a subliniat că „trupelor generate de AI care ajung la public larg fără creatori umani le lipsește transparența și ridică semne serioase de întrebare privind autoratul și consimțământul”.
Lipsa de reglementare lasă creatorii umani vulnerabili
Spre deosebire de platforme precum Deezer, care folosește un sistem automat de detecție a pieselor generate de AI și le etichetează corespunzător, Spotify nu marchează în niciun fel astfel de conținut. În trecut, compania a fost acuzată că populat unele playlisturi cu piese produse de „artiști fantomă”, adică proiecte muzicale inexistente concepute pentru a reduce costurile cu drepturile de autor.
Organizațiile de profil cer acum guvernelor să impună platformelor obligația de a semnaliza clar când o piesă este creată cu ajutorul AI. Scopul nu este interzicerea tehnologiei, ci transparența și protejarea creatorilor autentici. În același timp, experții avertizează că AI-ul este deja antrenat pe muzica artiștilor reali, uneori fără permisiune, ceea ce poate însemna o formă de exploatare indirectă.
Deezer estimează că până la 70% din stream-urile pieselor generate de AI sunt în realitate frauduloase, ceea ce complică și mai mult peisajul deja instabil al industriei muzicale digitale. În lipsa unei legislații ferme, riscul este ca artiștii independenți să fie marginalizați, iar publicul să nu mai poată distinge creația reală de experimentul algoritmic.