Revista „Forbes România” și-a propus să realizeze o dezbatere despre impactul măsurilor guvernamentale asupra activităților din domeniul cultural din România și efectul acestora asupra Culturii. Am invitat manageri și oameni activi în diverse zone ale culturii pentru a obține o imagine clară asupra acestui domeniu ce ține de identitatea națională.
Dragoș Adrian Neagu, manager Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila
Forbes: Care sunt efectele de până acum ale măsurilor guvernamentale asupra activității instituției pe care o conduceți – Biblioteca Județeană „Panait Istrate” Brăila? (efectele asupra proiectelor, resursa umană etc.)
Dragoș Adrian Neagu: Din păcate resimţim măsurile guvernamentale aplicate sectorului public, aceste în cazul bibliotecilor însă își produc efectul de aproape doi ani, deoarece nu a mai fost permisă achiziția de carte prin ordonanțele austerității din 2023 (trim. IV) și 2024 (după jumătatea anului), la aceasta se adaugă și pierderea efectivă a trei posturi prin reorganizarea activității.
De asemenea o să pierdem finanțarea din PNRR – INVESTIȚIA I17 ”Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, atât pentru biblioteca județeană cât și pentru alte 21 de biblioteci din județ datorită faptului că până la această dată nu a fost semnat contractul de finanțare, deși semnarea acestuia a fost avizată de la începutul lunii iulie.
Forbes: În ce măsură inflația și majorarea prețurilor la utilități afectează activitatea instituției dvs.?
Dragoș Adrian Neagu: Inflația are o influența mare asupra tuturor cheltuielilor privind activitatea curentă a instituției deoarece, avem la baza funcționării un buget aprobat la începutul anului. Creșterea prețurilor la achiziția de bunuri precum și a prestărilor de servicii din parte diverselor firme către instituție au un trend ascendent, astfel debalansând bugetul care și așa este la limită.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs. în calitatea de manager pentru activitatea instituției în anul 2026?
Dragoș Adrian Neagu: Principalele îngrijorări sunt legate de majorarea continuă a prețurilor concomitent cu veștile privind reducerea numărului de personal ce vizează instituțiile publice.
În ceea ce privește prețurile acestea sunt deja o preocupare majoră în ceea ce privește alcătuirea și execuția bugetului instituției, deoarece cel puțin în ultimii trei ani, inflația a năruit orice variantă de buget ne-am propus.
Personalul instituție însă este o mare problemă deoarece în 2009 acesta a fost redus cu 17 angajați de la 87 la 70, iar din anul 2009 până în prezent organigrama instituției a mai fost redusă cu încă 32 de persoane, ultima reducere a fost anul trecut, 3 persoane.
În acest moment am mai avea nevoie de încă 2 persoane pentru a putea să ne desfășurăm activitatea în două ture ca și până acum, orice reducere a personalului ar însemna reorganizarea profundă a activității, desfășurarea programului într-un singur schimb dar mai ales reducerea proporțională a activităților instituției.
Astfel, structura celor care beneficiau de serviciile de informare și documentare avea următoarea structură: biblioteca a înregistrat un număr de 3.184 de utilizatori activi, cu 8,64 % mai mulți decât in anul 2023, din care 1.482 utilizatori reînscrişi (46,5 %) şi 1.702 utilizatori nou înscrişi în anul de referinţă (53.4 %).
Peste jumătate dintre utilizatorii bibliotecii înscrişi în 2024, se încadrează în categoria 26-60 de ani, reprezentând 65,57 % din totalul utilizatorilor, urmaţi fiind de categoria de vârstă sub 14 ani – 25 de ani reprezentând 48,22 % din totalul utilizatorilor, respectiv peste 61 de ani 7,52 %.
De asemenea, se poate observa că cea mai mare parte a utilizatorilor, 48,22 %, au statutul de preşcolari, elevi, studenţi, urmaţi de utilizatorii încadraţi profesional 16,62 %, utilizatori având profesii intelectuale 6,58%, utilizatori neîncadraţi profesional 7,29 % şi pensionari 7,52%.
Biblioteca a difuzat astfel 70.131 de documente prin intermediul a 156.290 de vizite la bibliotecă.
Totodată în cursul anului 2024 au fost organizate 1.450 de activități cultural-educative care au atras la bibliotecă un număr de 25.376 de utilizatori.
Forbes: Dacă ar fi să transmiteți Guvernului o recomandare/sugestie legată de politicile culturale care ar fi acesta?
Dragoș Adrian Neagu: Situația în care se află sistemul național de biblioteci este una de o complexitate notabilă, marcată de un paradox fundamental: pe de o parte, o creștere vizibilă a relevanței și a utilizării serviciilor de bibliotecă de către public, iar pe de altă parte, un declin structural și instituțional profund. Deși numărul utilizatorilor activi și al volumelor împrumutate a crescut, rețeaua națională se confruntă cu provocări critice care amenință însăși viabilitatea sa pe termen lung.
Există un declin numeric alarmant al bibliotecilor, cu o pierdere de 566 de unități în doar patru ani, concentrată în special în mediul rural, prin închiderea bibliotecilor publice comunale și a celor școlare.
Acest proces, adesea derulat cu încălcarea cadrului legislativ existent, ridică întrebări serioase despre accesul la cultură și despre guvernanța instituțională. O problemă la fel de gravă o reprezintă îmbătrânirea fondului documentar, cu o rată medie de înnoire de 110 ani, de peste 10 ori mai mare decât standardele internaționale. Mai mult, sistemul se confruntă cu o criză iminentă de personal, având în vedere că peste 52% din angajații de specialitate au vârste cuprinse între 50 și 64 de ani, iar ponderea tinerilor sub 25 de ani este nesemnificativă.
O diviziune profundă, atât demografică, cât și digitală, separă mediul urban de cel rural, amplificând inegalitățile de acces la cunoaștere. Deși bibliotecile își consolidează rolul de centre comunitare și educative, activitatea lor este disproporționat de mare în mediul urban, lăsând comunitățile rurale cu resurse limitate și un personal mai puțin calificat.
Practic fără o intervenție strategică urgentă, care să includă o nouă legislație, un plan național de achiziții de carte și programe de atragere a tinerilor profesioniști, declinul riscă să devină ireversibil. Starea actuală a bibliotecilor din România nu este o simplă statistică, ci un barometru al sănătății culturale și educaționale a societății, care necesită o abordare sistemică pentru a-și asigura un viitor relevant și sustenabil.
Pentru a inversa tendința de declin și a asigura sustenabilitatea viitoare a sistemului de biblioteci, sunt necesare acțiuni strategice, coordonate și bine finanțate, pe mai multe paliere:
- Urgența legislativă și instituțională: Este imperativă adoptarea rapidă a noii legi a bibliotecilor, care să ofere un cadru juridic modern și să prevină desființarea ilegală a instituțiilor. Este, de asemenea, esențială implementarea unor mecanisme de audit și de control pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea patrimoniului bibliotecilor.
- Necesitatea unui program național de achiziții: Se impune un plan de finanțare pe termen lung, care să majoreze substanțial bugetele alocate pentru achiziția de carte nouă și de resurse digitale. O alocare financiară prioritizată către bibliotecile publice din mediul rural este esențială pentru a reduce inegalitățile și a îmbunătăți rata de înnoire a fondului documentar, care în prezent este catastrofală.
- Strategii de atragere și formare a tinerilor profesioniști: Trebuie create programe de burse, stagii și formare profesională continuă pentru a atrage tineri în domeniu și a le oferi competențele necesare pentru a naviga în mediul digital. Este vital să se asigure un transfer de cunoștințe de la generația experimentată la cea tânără, pentru a evita o criză de personal iminentă.
- Încetinirea ”digital divide” prin investiții în infrastructură: Pentru a integra bibliotecile rurale în rețeaua națională de informare, sunt necesare investiții masive în infrastructura IT, incluzând acces la internet de mare viteză, echipamente performante și implementarea de sisteme integrate de bibliotecă.
- Creșterea rolului bibliotecilor ca infrastructură critică: Bibliotecile, în special cele publice, ar trebui recunoscute și finanțate ca infrastructură critică de interes public, având în vedere rolul lor vital în asigurarea accesului la educație, cultură și informare pentru toți cetățenii. Fără aceste măsuri, declinul va continua, adâncind inegalitățile și subminând potențialul de dezvoltare al comunităților din România.
(15 septembrie 2025)
The post Dragoș Adrian Neagu: „Există un declin numeric alarmant al bibliotecilor, cu o pierdere de 566 de unități în doar patru ani, concentrată în special în mediul rural” appeared first on Forbes Romania.