Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn, expert și analist cu o experiență de 20 de ani pe piața de cereale răspunde la întrebarea: de ce agricultura României se află într-un pericol real de disoluție, în urma acordului UE-Mercosur.
Cezar Gheorghe a explicat pentru Forbes România de ce acordul UE-Mercosur este un pericol pentru sectorul agricol autohton, și nu numai. Pentru a răspunde întrebărilor principale ale acestui subiect, Cezar Gheorghe a pornit de la o analiză în care compară sistemele agricole sud-americane și cele europene, incluzând aici și cel din România, pe etape.
GENETICA
În goana după producție, America de Sud produce cu organisme modificate genetic. Vorbim de semințe, cele de porumb și soia. În Europa însă este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic. Sunt doar derogări pentru suprafețe limitate.
PRODUSELE PENTRU PROTECȚIA CULTURILOR
America de Sud utilizează un spectru de produse ce sunt interzise în Europa. Avem un număr de peste 3.600 substanțe și produse ce nu sunt reglementate în Europa. La tot acest număr se adaugă normele de utilizare. Comparativ, în România avem o rată de utilizare de 1 kg la hectar față de 12 kg în America de Sud.
SISTEMELE DE DISTRIBUȚIE
În America de Sud firmele de distribuție acționează printr-un sistem barter. Adică aprovizionează fermele cu semințe, produse pentru protecția culturilor, îngrășăminte și preiau contractual, fără o definiție a prețului, 60 de saci pe hectar. Aceasta este unitatea de măsură în acea zonă pentru barter. 1 sac are 60 kg.
În Europa firmele de distribuție atașează costuri financiare și scadențe asupra produselor distribuite în ferme.
„Deci avem un handicap major, provenit din costuri de finanțare, penalizări și reduceri de discounturi în cazul întârzierilor la plata facturilor emise de către distribuitori”, spune Cezar Gheorghe.
COSTURILE + RANDAMENTUL FINANCIAR
Investiția pe hectar în America de Sud este de aproximativ 490–520 EURO/hectar, în raport cu cea din România, ce este situată între 1.000–1.300 EURO/hectar.
„În acest raport, judecând randamentul mediu în ambele zone, de circa 8 tone pe hectar, ne vom uita la factorul de profit, prin prețul mărfurilor. În Mato Grosso, inima porumbului brazilian, prețul mediu la poarta fermei este de 110–115 EURO/tonă. În România avem o indicație medie de 160 EURO. Și acum să reflectăm în termen de profit.
Brazilia: investiție de 500 EURO/ha, venituri de 920 EURO. Marja brută 420 EURO
România: investiție de 1.200 EURO/ha, venituri de 1.280 EURO. Marja brută 80 EURO
De ce este diferența atât de radicală? În primul rând, aceasta vine din prețul îngrășămintelor. Brazilia este aprovizionată de Rusia și China, în timp ce UE27 are sancțiuni asupra îngrășămintelor rusești. România nu mai are funcțional combinatul Azomureș, deci se aprovizionează din Orientul Mijlociu, Nordul Africii și zona uzbecă-turkmenistan.
Prețul energiei: fosile + electrice. Este mult mai ridicat la nivel unional față de cel al Americii de Sud. Vine la rând factorul climatic, în care UE27 și implicit România au un dezavantaj net. În Brazilia există climă tropicală, asta înseamnă că plouă aproape în permanență. În timp ce la noi sunt episoade severe de secetă ce durează de aproape 6 ani”.
CALITATEA ȘI SĂNĂTATEA
UE27 are norme, reguli și proceduri stricte în ceea ce privește calitatea culturilor, produselor alimentare, etc. Anume Legea 178/2002 Food and Feed Safety Law, ce menționează, într-o anexă de circa 1.200 pagini, nivelurile maxime de reziduuri, pesticide și contaminanți. America de Sud nu are acest sistem și deci nu se supune acestor standarde.
„Personal cunosc legislația în materie de siguranță alimentară. Am fost, în 2002, când România nu era încă admisă în Uniunea Europeană, prima persoană ce a luat contact cu această lege și, în virtutea implementării acquis-ului comunitar, pre-aderare, am început să o implementez la nivel local. Știu ce greu a fost, ce costuri, ce timp alocat pentru educație și învățare.
Cancer, afecțiuni ale ficatului și ale rinichilor, infertilitate sunt doar câteva efecte ale spectrului de substanțe interzise în UE27 la utilizare, dar permise în America de Sud. Știe cineva ce înseamnă hidrocarburi aromatice policiclice? Ce sunt ele și cum se traduc în sănătatea umană? Vă spun scurt: cancer. Să mai aducem în discuție vaccinurile și substanțele utilizate în zootehnia din America de Sud. Știți ce mâncați? Sau vă bucurați că va fi ieftin?”, completează Cezar Gheorghe.
FACTORUL SOCIAL
În ceea ce privește factorul social, în prezent, România are aproximativ 21% din populație angrenată în sectorul agricol.
„Primii care vor dispărea vor fi deținătorii de terenuri mici, pentru că nu vor putea rezista în aceste condiții. Ecosistemul local funcționează pe proximitate. Iar procesarea locală, precum și zootehnia, vor fi tentate să utilizeze în mod clar marfa mai ieftină. Totul se va propaga înspre fermele medii, ce vor colapsa și ele la rândul lor. Pentru că trebuie să spunem lucrurilor pe nume, clivajul între clasele de fermieri este extrem de mare. Fiecare se va bucura că va lua pământul celuilalt, până când va fi sufocat la rândul său.
Sistemele de procesare și zootehnia vor colapsa și ele din cauza randamentelor financiare și a importurilor de produse finite din America de Sud. Nu vă faceți iluzii, costurile reale de finanțare în România sunt între 12–18% pe an, cu un circuit financiar de revenire a banilor în sistem de 70–100 de zile. Sunt industrii conexe ce vor primi reculul: sistemele de depozitare, sistemele de logistică, iar în final totul se va repercuta înspre portul Constanța și terminalele sale. Acolo nu va mai fi volum de marfă și, încetul cu încetul, activitatea nu va mai fi profitabilă. Va fi o tranziție lentă și dureroasă. Avem și așa ferme în faliment. Nimeni nu vorbește despre asta, nimeni nu vorbește de clivajul existent. Sunt circa 750.000 de deținători de terenuri în România, foarte mici, mici, medii și mari. Ferme de subzistență, de randamente mici, poate nefiscalizate, dar ce mențineau un ecosistem local în care marfa asigura supraviețuirea comunităților. Vor colapsa pe rând și întreb sincer: oamenii ăștia sunt condamnați? Ce vor face? Va urma o depopulare și mai dramatică a teritoriului rural”.
Cezar Gheorghe conchide că, cităm, „prin acest acord, intrăm pe o spirală descendentă ce nu are final”.
Cezar Gheorghe este certificat GAFTA din anul 2004 în următoarele domenii: reguli contractuale, contracte și rezolvarea disputelor contractuale. A ocupat funcții de Head of Trading, Director General, Director Comercial, Manager de Vânzări și Achiziții în mai multe companii private, precum Cargill, Ameropa, Bunge sau Agricover.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
The post De ce acordul UE-Mercosur este privit de fermieri ca fiind un pericol cu efecte ce se vor desfășura repetitiv appeared first on Forbes Romania.