Consumul de ulei este un subiect care sperie mulți șoferi, dar realitatea este că „zero consum” nu este o regulă universală. Unele motoare consumă ulei în limite considerate normale de producător, mai ales dacă sunt exploatate în regim greu: multe porniri la rece, drumuri scurte, turații mari sau temperaturi ridicate în oraș. În același timp, există o linie după care consumul devine simptom de uzură sau de problemă tehnică.
La Dacia, ca la orice marcă de volum, vei găsi exemplare care nu completează niciodată și exemplare care cer completări între schimburi. Diferența ține de motor, de ulei, de intervalul de schimb și de starea reală a componentelor.
Când consumul poate fi normal și ce factori îl amplifică
Consumul mic, ocazional, poate fi normal dacă vorbim de un motor cu rulaj mare, folosit urban, care lucrează des la temperaturi variabile. Uleiul se poate evapora în cantități mici, iar o parte poate fi arsă în mod natural. Dacă faci drumuri scurte, motorul nu ajunge mereu la regim stabil, iar diluția cu carburant și condensul pot afecta uleiul, ducând la schimbări de nivel pe joja care te pot păcăli.
Un alt factor este vâscozitatea și calitatea uleiului. Un ulei prea subțire pentru un motor uzat poate trece mai ușor pe lângă segmenți sau poate fi aspirat prin sistemul de ventilație (PCV). În același timp, un ulei nepotrivit ca specificație poate crește depunerile și poate înrăutăți etanșarea segmentelor. Dacă ai trecut recent pe alt ulei și ai început să completezi, notează acest detaliu.
Mai există și consum aparent, fără să arzi ulei: scurgeri lente pe la capacul de supape, baia de ulei, simeringuri sau pe la turbina (unde poate ajunge ulei în admisie). Uneori nu vezi pete în parcare pentru că uleiul se arde pe evacuare sau se depune pe scut.
Când indică uzură serioasă și ce verifici ca să nu ratezi cauza reală
Dacă ai nevoie de completări frecvente, dacă scade nivelul rapid sau dacă ai fum albastru, mai ales la pornire și la accelerații, atunci intri în zona de suspiciune serioasă: segmenți obosiți, ghiduri și simeringuri de supape, turbină cu joc sau PCV defect. Un test de compresie și, ideal, un leak-down îți pot arăta dacă ai pierderi interne.
Verifică bujiile (la benzină) sau admisia (la turbo) pentru urme de ulei. Uită-te la furtunurile de intercooler: dacă sunt pline de ulei, poate fi turbină sau ventilație carter. Dacă ai depuneri masive și consum de ulei, combinat cu pierdere de putere, deja nu mai e „normal”.
Nu ignora nici semnele de supraîncălzire sau de presiune: un motor care a mers mult timp cu temperaturi mari poate ajunge să consume mai mult ulei din cauza uzurii accelerate. În plus, dacă nivelul de ulei scade sub minim, crește riscul de avarii la turbina și la lagăre, iar atunci intri într-o reparație scumpă.
Ca regulă practică, notează consumul în litri la 1.000 km pe un interval de câteva săptămâni. Dacă ai o valoare constantă, ai un fenomen măsurabil și poți decide. Dacă valorile sar haotic, ai probabil o scurgere sau un context de utilizare care îți păcălește percepția. În ambele cazuri, nu amâna: consumul de ulei nu omoară motorul într-o zi, dar omoară motorul în timp, dacă îl lași să funcționeze sub nivel.