În România, riscul la volan rămâne neobișnuit de mare pentru un stat al Uniunii Europene. Primele șase luni din 2025 au adus din nou statistici apăsătoare: mii de evenimente rutiere, sute de vieți pierdute și alte sute de persoane rănite grav. Dincolo de cifre, harta pericolului are contururi clare: câteva Drumuri Naționale concentrează un număr disproporționat de accidente, adesea pe tronsoane aglomerate, cu localități înșirate ca mărgelele pe o sfoară, treceri de pietoni dese și zone cu depășiri riscante.
Datele sintetizate din rapoartele Poliției arată nu doar unde se întâmplă cel mai des tragediile, ci și de ce. Viteza, indisciplina în trafic și neacordarea priorității se amestecă cu infrastructura încărcată și cu lipsa de atenție la detalii care, pe șosea, fac diferența între un drum reușit și un deznodământ sever.
Harta celor mai periculoase șosele
În topul negru pe 2025 (semestrul I) se află DN 6, cu 36 de accidente grave, soldate cu 23 de morți și 24 de răniți grav. Este axa București – Alexandria – Caracal – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj – Timișoara, o arteră lungă de aproximativ 640 km, care îmbină trafic mixt, localități dese și porțiuni unde tenta de a depăși e mare, dar marja de eroare este mică.
DN 2, drumul spre Moldova și frontiera de la Siret, însumează 35 de accidente grave, cu 14 morți și 28 de răniți grav. Cei circa 450 km ai săi străbat Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni și Suceava, cu numeroase intrări/ieșiri, zone cu trafic lent și traversări la nivel.
DN 1, de puțin peste 640 km, dintre București și granița cu Ungaria (via Ploiești, Brașov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Oradea), a înregistrat 32 de accidente grave: 24 de morți și 12 răniți grav. Alternanța dintre sectoare modernizate, tronsoane montane cu vizibilitate variabilă și porțiuni urbane aglomerate crește variabilitatea riscului.
DN 7, care leagă Bucureștiul de Nădlac prin Pitești, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Deva și Arad, a cumulat 19 accidente grave (8 morți, 14 răniți grav). Valea Oltului rămâne un exemplu clasic de drum scenic, dar capricios: benzi înguste, curbe strânse și trafic greu.
În total, la nivel național, în primele șase luni ale anului s-au consemnat 1.712 accidente grave, cu 549 de persoane decedate și 1.349 rănite grav. Media zilnică pe Drumurile Naționale ajunge până la 10 accidente cu urmări severe, ceea ce explică percepția de risc constant atunci când pornești la drum lung.
De ce se întâmplă atât de multe accidente
Cauzele domină, an de an, aceleași capitole: indisciplina pietonilor, viteza peste limită, neacordarea priorității și indisciplina bicicliștilor. Doar în semestrul I, peste 270 de accidente au pornit de la traversări sau circulații neregulamentare ale pietonilor. Alte aproximativ 260 de evenimente s-au produs din cauza vitezei neadaptate sau excesive, iar peste 170 au fost cauzate de lipsa priorității acordate vehiculelor. Aproape 150 sunt legate de abateri ale bicicliștilor, la care se adaugă și situațiile de neacordare a priorității pietonilor.
Contextul infrastructural amplifică fiecare greșeală: DN-urile traversează numeroase localități cu puncte de conflict la treceri de pietoni, acces din drumuri laterale și zone cu marcaje șterse sau semnalizare obosită. Pe tronsoanele cu o singură bandă pe sens, presiunea de a depăși coloane sau vehicule lente crește, iar un moment de neatenție transformă o estimare greșită de distanță într-o coliziune frontală.
Există totuși și semne că lucrurile se pot mișca în direcția corectă. Comparativ cu anul trecut, numărul accidentelor grave s-a redus, iar printre explicații apar intensificarea controalelor, radarele pe trepied, amenzi crescute și posibilitatea de a sancționa comportamente periculoase pe baza imaginilor surprinse cu telefonul ori camera de bord. Combinate cu investițiile treptate în infrastructură, aceste măsuri pot crea un efect cumulativ vizibil.
Ce poți face ca șofer sau pieton ca să reduci riscul
Dacă intri pe DN 6, DN 2, DN 1 sau DN 7, îți planifici traseul cu pauze scurte la două ore și lași o marjă de timp realistă. Când ești în localitate, tratezi orice trecere de pietoni ca pe un punct de conflict: ridici piciorul de pe accelerație, scanezi lateral și te pregătești să cedezi. În afara localității, alegi depășiri doar cu vizibilitate lungă și ieși din manevră decis, fără ezitări. În zonele rurale, te aștepți la pietoni, bicicliști sau vehicule lente imediat după o curbă.
În calitate de pieton sau biciclist, te faci vizibil și îți anticipezi mișcările. Traversezi strict pe marcaj, menții contact vizual cu șoferii și renunți la căști sau telefon în apropierea carosabilului. Pe timp de seară sau ploaie, o bandă reflectorizantă pe ghidon, pe rucsac sau pe mâneci îți crește șansele să fii observat de la distanță.
Pentru mașină, tratezi frânele, cauciucurile și luminile ca pe un pachet de siguranță. O anvelopă corect umflată și cu profil bun scurtează frânarea, iar un stop ars îți aduce riscuri în lanț. Pe ploaie, reduci viteza cu 10–20 km/h sub limita legală atunci când stratul de apă e vizibil, pentru că distanța de oprire crește mult mai mult decât pare, conform ProMotor.