Programul Rabla, una dintre cele mai longevive și influente politici publice din piața auto românească, a fost suspendat pentru prima dată după aproape două decenii de funcționare. Decizia vine pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de noul guvern și a provocat un val de incertitudine în rândul cetățenilor care și-au casat deja mașinile în așteptarea voucherelor, dar și în rândul dealerilor auto.
Încă de la debutul său în 2005, Rabla a devenit un pilon important în înnoirea parcului auto, oferind stimulente financiare care au ajuns chiar și la 10.000 de euro. Totuși, ediția din 2025 a adus un record negativ: suspendarea cu doar o zi înainte de etapa destinată persoanelor fizice. Fără un calendar clar de relansare, mii de români care au predat deja vehiculele vechi în centrele REMAT rămân momentan fără soluții.
Impactul suspendării asupra populației și dealerilor auto
Suspendarea programului a fost catalogată de reprezentanții industriei auto drept o decizie cu „impact dezastruos”. Multe persoane care mizau pe vouchere pentru achiziția unei mașini noi – fie electrică, fie convențională – se văd acum prinse într-un vid legislativ. Pentru cei care au casat deja autoturismele vechi, orice întârziere a reluării programului înseamnă pierderi financiare și, în unele cazuri, imposibilitatea de a achiziționa un alt vehicul.
Dealerii sunt, la rândul lor, direct afectați. Vânzările au scăzut drastic din cauza „efectului de așteptare” generat anual de lansarea Rabla. Fără startul oficial, vânzările rămân blocate, iar comenzile sunt amânate sau anulate.
Conform planurilor anunțate de Guvern, programul ar putea fi reluat în luna iulie. Se prevede acordarea unui ecotichet de 37.000 lei (circa 7.400 euro) pentru mașinile electrice, 15.000 lei pentru hibride plug-in și 10.000 lei pentru mașinile cu combustie internă pe benzină sau GPL. Însă, până la o decizie oficială, toate aceste sume rămân doar estimări fără acoperire.
Rabla, oglinda unui sistem cu priorități schimbătoare
În cei 20 de ani de existență, Rabla a trecut prin zeci de modificări de structură, termene și criterii. A fost programul care, în anii de criză, a salvat industria auto, iar în anii buni a încurajat tranziția spre motorizări mai curate. În 2010, de exemplu, s-au casat 190.000 de mașini și s-au vândut peste 60.000 de autoturisme noi. Tot atunci a fost introdusă posibilitatea de a comasa mai multe tichete pentru achiziția unei singure mașini.
Anul 2025 marchează însă o premieră negativă. Lipsa de predictibilitate și suspendarea pe ultima sută de metri arată fragilitatea unui sistem care a devenit, pentru mulți români, un reper în planificarea bugetului personal. În plus, ediția din acest an a exclus complet mașinile diesel, iar viitorul programului prevede și excluderea treptată a hibridelor și plug-in-urilor între 2026-2030.
Totodată, au existat și controverse legate de proveniența vehiculelor susținute prin Rabla. Cazul Dacia Spring, produsă în China și devenită cel mai vândut automobil electric prin program, a stârnit critici din partea celor care consideră că statul ar trebui să sprijine mai mult producția internă sau europeană.
În concluzie, suspendarea Rabla nu e doar o pauză birocratică, ci o criză de încredere și o problemă concretă pentru mii de cetățeni. Dacă Guvernul nu reușește să ofere o soluție rapidă și clară, riscul ca programul să-și piardă complet relevanța este mai mare ca oricând.