În ultimii ani, fiecare tronson nou de autostradă sau drum expres a venit la pachet cu infrastructură pentru monitorizarea traficului. Camerele există, mizele de siguranță sunt reale, iar tehnologia poate măsura inclusiv viteza medie pe porțiuni lungi. Paradoxul e că, în practică, o bună parte dintre aceste echipamente rămân doar ochi care privesc, nu instrumente care corectează. Peste 90 de radare fixe montate pe autostrăzi și drumuri naționale nu sunt folosite pentru sancționarea depășirii vitezei, pentru că nu sunt conectate la sistemul poliției. Între timp, proiectul care ar fi trebuit să aducă încă 400 de camere în sistemul e-Sigur bate pasul pe loc.
De ce stau radarele fixe degeaba
Compania de Drumuri a cerut constructorilor să monteze camere capabile să măsoare viteza instant și viteza medie. Tehnic, ele trimit deja imagini și date către centrele de management ale traficului ale CNAIR, utile pentru fluidizare și pentru intervenții în caz de incidente. Dar transformarea lor în mijloace de constatare a contravențiilor depinde de un pas birocratic: integrarea cu sistemele Poliției Rutiere, prin e-Sigur. Fără această legătură, camerele rămân simple senzori de trafic, nu radare eficiente.
În prezent, pe rețeaua administrată de CNAIR sunt instalate în jur de 95 de astfel de camere, însă rolul lor contravențional nu este activat. Situația pune reflectorul pe un detaliu adesea ignorat: responsabilitățile sunt împărțite. CNAIR poate instala și opera infrastructura, dar numai Poliția are atribuții legale de constatare și sancționare. Atât timp cât integrarea nu se întâmplă, rezultatul e o eficiență scăzută, în ciuda investiției.
e-Sigur, finanțarea și noul centru integrat
Soluția tehnică există deja în legislație: e-Sigur, o platformă gândită să colecteze automat imagini și date despre viteză de la camere amplasate pe drumurile naționale și autostrăzi. În logica acestui sistem, CNAIR aduce datele, iar Poliția le folosește pentru a constata automat depășirile de viteză. În 2025, proiectul de extindere cu încă 400 de camere a primit un duș rece: lipsa alocării bugetare a amânat licitațiile, deci nu au mai apărut noi puncte de control.
Pe termen scurt, CNAIR pregătește un centru integrat național de management al traficului, care ar urma să adune la un loc toate fluxurile video și de date și să le pună la dispoziția Poliției. Din momentul în care acest centru va fi cuplat cu e-Sigur, camerele existente vor putea fi folosite și contravențional. Până atunci, rămâi într-o zonă gri, în care prevenția se face mai mult cu panouri variabile și patrule mobile decât cu tehnologie fixă automatizată.
Ce am câștiga dacă le-am pune la treabă
Folosirea radarelor fixe are două efecte directe. Primul este de disciplinare: semnalizarea prealabilă a controalelor fixe și a măsurării vitezei medii reduce vârfurile de viteză și, implicit, accidentele în zonele critice. Al doilea este de eficiență operațională: polițiștii își pot muta resursele către segmente cu risc ridicat, în timp ce sistemul automat colectează și procesează abaterile uzuale.
Pentru tine, ca șofer, predictibilitatea crește. Știi unde se măsoară viteza, știi că media pe un sector contează la fel de mult ca viteza de vârf și îți adaptezi stilul de condus ca să eviți frânele bruște și accelerările inutile. Dincolo de amenzi, câștigul e un trafic mai uniform și riscuri mai mici în punctele cu istoric de incidente. Iar pentru administrație, fiecare cameră activată devine nu doar un factor de descurajare, ci și un senzor care hrănește decizii mai bune despre semnalizare, timpi de semaforizare și intervenții, conform ProMotor.