Un pilot de raliuri a demonstrat că, în condiții controlate și cu o strategie de condus atentă, eficiența unui diesel modern poate încă surprinde. Miko Marczyk, campion european în 2025, a parcurs 2.831 de kilometri cu un singur plin la volanul unei Skoda Superb 2.0 TDI de 150 CP, cu tracțiune față și cutie automată cu dublu ambreiaj în 7 trepte. Rezultatul readuce în discuție motivele pentru care mulți șoferi rămân atrași de diesel: autonomie mare, cost total redus la drum lung și un Zen al condusului economic care poate fi și sport al preciziei.
Cum a fost posibilă distanța record
Cheia a stat în optimizarea tuturor detaliilor care afectează consumul. Mașina a rulat în modul Eco, cu o viteză medie de aproximativ 80 km/h – o plajă în care aerodinamica, turațiile și încărcarea motorului se echilibrează cel mai bine, notează Skoda pe blogul oficial. Superb-ul de test avea rezervor de 66 de litri, iar masa de 1.590 kg este relativ prietenoasă pentru o limuzină de clasă medie-mare, reducând forțele care se opun înaintării. În plus, exemplarul a păstrat jantele de 16 inch cu anvelope cu rezistență redusă la rulare, un factor major când vânezi fiecare picătură.
Marczyk a menționat că a preferat anvelope „rodajate”, nu complet noi, pentru un plus de eficiență. Singura modificare notabilă a fost setul de arcuri de la nivelul de echipare Sportline, care coboară garda la sol cu circa 15 mm. Teoretic, asta micșorează ușor suprafața frontală efectivă și turbulențele, contribuind la un coeficient aerodinamic mai favorabil. În rest, automobilul a fost de serie, fără trucuri exotice.
Pilotul profesionist a parcurs 2.831 km record la volanul unei Škoda Superb 2.0 TDI de serie, echipare Essence, 110 kW și 360 Nm, DSG cu 7 trepte, roți de 16 inch; consum mixt WLTP 4,8 l/100 km. (Foto: Skoda)
Lecții de eficiență pentru șoferul obișnuit
Recordul nu înseamnă că oricine va replica aceiași kilometri dintr-un singur plin, dar oferă repere utile. Stilul de condus blând, anticiparea traficului, accelerările line și viteza constantă sunt esențiale. Presiunea corectă în anvelope, întreținerea periodică și evitarea încărcării inutile pot aduce surprinzător de mult. Pe autostradă, o diferență de 10–15 km/h la viteza de croazieră poate schimba vizibil consumul, iar folosirea modului Eco ajută la temperarea răspunsului pedalei.
Pentru cei tentați de diesel, mesajul este că platformele moderne, combinate cu transmisii eficiente și pneuri potrivite, rămân campioane la autonomie. În același timp, contextul urban, unde motoarele se confruntă cu cicluri scurte și filtrarea emisiilor e mai solicitantă, poate diminua avantajele. Adevărul e undeva la mijloc: pe distanțe lungi, la viteze rezonabile, un diesel bine exploatat își arată încă punctele forte.
De ce performanța reaprinde dezbaterea despre motorină
În ultimii ani, benzina hibridă și, mai ales, electricele au dominat agenda, însă autonomia de peste 2.800 km dintr-un plin este un headline greu de ignorat. Pentru navetiștii pe distanțe mari sau șoferii care călătoresc des, calculele reci ale costului per kilometru încă pot înclina balanța spre motorină. În plus, infrastructura de alimentare este matură, iar „timpul de plin” rămâne de ordinul minutelor.
Pe de altă parte, recordul a fost obținut în condiții ideale și cu disciplină de pilot. În traficul real, cu temperaturi variabile, denivelări, aglomerație și stiluri de condus diferite, consumul urcă inevitabil. Totuși, demonstrația lui Marczyk servește ca studiu de caz: tehnica, setările și atenția la detalii pot dubla practic autonomia percepută. Iar asta explică de ce febra motoarelor pe motorină, chiar dacă mai discretă, încă pâlpâie puternic acolo unde contează — pe drum lung.