La momentul declanșării invaziei rusești în Ucraina, valorile importului de produse ucrainene pe piața românească erau extrem de scăzute. Însă în următorii doi ani, România a fost la propriu devastată de marfa ieftină ucraineană, ce a atins ca nivel de import, aproximativ jumătate din consumul anual local.
Înainte de începerea operațiunii militare rusești în Ucraina (februarie 2022), Ucraina nefiind stat-membru al Uniunii Europene avea un regim de taxe stipulate prin acte emise de Comisia Europeană, precum și anumite contingente alocate EU27 fără taxe. Mărfurile ucrainene aveau însă destinațiile lor consacrate, pe foarte multe paliere din afara spațiului EU27. Odată cu momentul izbucnirii conflictului militar, mărfurile ucrainene au rămas captive în interiorul țării. Astfel că Uniunea Europeană a decis să fie solidară cu Ucraina și a încercat să ofere suport pentru ca marfa să fie extrasă din această zonă.
Însă situația a degenerat rapid, și la un an de la declanșarea conflictului miliar dintre Rusia și Ucraina, fermierii europeni au început să se plângă de faptul că mărfurile din Ucraina au invadat piețele agricole în care ei activau, acuzând o concurență neloială, nu numai din cauza prețurilor foarte mici, ci și a faptului că aceste produse nu respectau anumite standarde impuse prin legislația europeană. Așadar, anul 2023, și începutul lui 2024 au fost caracterizați de un val imens de proteste ale fermierilor din majoritatea statelor europene.
Un exemplu în acest sens este Polonia, care în luna aprilie 2023 anunța că oprește temporar importurile de cereale ucrainene după protestele fermierilor care au dus la demisia ministrului agriculturii, însă tranzitul cerealelor a fost permis în continuare. Astfel de proteste au avut loc și în Franța, Germania, Grecia, în Macedonia de Nord, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, dar și la noi în țară.
Copa-Cogeca – organizația ce reunește sindicatele agricole majoritare în UE – și alte cinci organizații europene ce reprezintă principalele sectoare agroalimentare avertizau la începutul anului 2024 că numeroase produse agricole ucrainene nu mai ajung pe piețele către care sunt expediate, cum ar fi de pildă cele exportate către Africa și Orientul Mijlociu, și rămân în statele UE.
Situație în care „agricultorii din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia își vând produsele la prețuri cu aproximativ 40% sub prețurile pieței, aceasta presupunând că reușesc să vândă (…) Mii de exploatații confruntându-se cu amenințarea iminentă de faliment”, spuneau membrii organizațiilor de profil la acel moment.
În pofida protestelor fermierilor, Taras Kacika, adjunct al ministrului ucrainean al economiei și reprezentant comercial al Kievului, susținea atunci că exporturile ucrainene de produse agricole prin Europa de Est nu au afectat piețele europene, iar relansarea livrărilor via Marea Neagră ar trebui să ajute la calmarea temerilor lor.
Cum s-a resimțit toată această situație în România? Potrivit lui Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn și expert analist cu o experiență vastă în domeniul cerealelor și a comerțului cu cereale, „România a fost la propriu devastată de marfa ieftină ucraineană, ce a atins ca nivel de import, aproximativ jumătate din consumul anual local”.
„Aproape 5,3 milioane de tone de mărfuri primare au invadat piața românească, la acel moment. Evaziunea a fost și ea un factor dominant al acestei situații, căci sub haosul generalizat al blocajelor logistice, multe lucruri s-au întâmplat. Ca să înțelegeți dimensiunea fenomenului, cifrele de mai jos sunt edificatoare”, a explicat pentru Forbes România, Cezar Gheorghe.
SURSA: AGRIColumn pentru Forbes România
A cui e vina? Cezar Gheorghe spune că a noastră, prin autoritățile române care nu au gestionat toate etapele și momentele crizei ucrainene.
„Lipsa de specialisti și-a spus cuvântul pe toate palierele, începând cu regulile si procedurile din frontiere, lipsa cântarelor de la frontieră, lipsa de comunicare inter-statală și continuând cu lipsa implicării autorităților financiare, în speță ANAF, în supravegherea tranzitului și a acestor importuri. Și astăzi România importa mărfuri asupra cărora avem suspiciuni serioase că ar fi beneficiat de schimbarea originii prin documente în Republica Moldova. Și astăzi, în ciuda interdicției și a impunerii de licențe, ce trebuiesc documentate, intră mărfuri neconforme prin frontiere. Zahărul este un exemplu extrem de bun în acest sens. La o simplă căutare pe internet aveți posibilitatea achiziției de zahăr, origine Ucraina, transferat prin Bulgaria la saci de 45 de kilograme. De asemenea, zahăr de acest tip se regăsește și pe teritoriul României, fiind depozitat în diferite zone, fără formalități de antrepozit vamal”, a completat fondatorul AGRIColumn.
La finalul lunii iunie 2025, Uniunea Europeană şi Ucraina au ajuns la un acord comercial iniţial. Acordul revizuit include 40 de mărfuri şi trebuie adoptat de statele membre UE. Ca parte a acordului, UE a majorat cota de import pentru zahărul din Ucraina, de la 20.000 la 100.000 tone, şi la orz, de la 350.000 la 450.000 tone. Totodată, cota de import la carne de pasăre a crescut la 120.000 tone, de la 90.000 tone.
„Marfa ucraineană va încerca orice portiță ca să penetreze piața europeană, mai ales dupa ce în 5 iunie nu a mai fost prelungită exceptarea de la taxe și s-a revenit la acordul de liber schimb din anul 2017. Se efectueaza un lobby extrem de agresiv din partea ucraineană. Pe orice front. Se încearcă mișcări directe si laterale”, a subliniat Cezar Gheorghe.
În perioada 2021-2024, comerțul României cu Ucraina a crescut semnificativ, reflectând o diversificare a produselor exportate și importate, în contextul geopolitic al războiului, România devenind un partener cheie în acest schimb comercial.
În 2024, exporturile României către Ucraina s-au ridicat la cifra de 2,03 miliarde de dolari, iar importurile din Ucraina au fost de 2,01 miliarde de dolari.
Anul trecut, comerțul Uniunii Europene cu Ucraina a înregistrat un surplus de 18,3 miliarde de euro, cu exporturi de 42,8 miliarde de euro și importuri de 24,5 miliarde de euro. Principalul produs exportat a fost combustibilul mineral, Ucraina importând în special cereale și uleiuri vegetale.
The post Analiză Forbes România: Cât de mult a fost România afectată de importurile de produse provenite din Ucraina, în urma conflictului militar ruso-ucrainean appeared first on Forbes Romania.