Semnele de „Oprire interzisă” și „Staționare interzisă” par, la prima vedere, aproape identice. În practică însă, diferența dintre ele îți poate aduce sau nu o amendă consistentă și, în anumite cazuri, chiar suspendarea permisului sau ridicarea mașinii. Mulți șoferi tratează subiectul la modul „stau doar două minute”, fără să-și dea seama că, legal vorbind, chiar acele două minute fac diferența între oprire și staționare.
Dacă vrei să eviți discuțiile lungi cu poliția sau cu poliția locală, merită să ai în minte definițiile de bază din Codul Rutier și câteva scenarii tipice de pe stradă. În felul acesta, știi când ești doar la limită și când chiar forțezi norocul, mizând pe faptul că „nu mă vede nimeni”.
Ce înseamnă oprire, staționare și parcare în Codul Rutier
Oprirea este imobilizarea voluntară a vehiculului pentru cel mult 5 minute. Poate fi pentru a lăsa pe cineva să coboare, pentru a descărca rapid un colet sau pentru a aștepta la semafor (când e impusă de trafic). Staționarea înseamnă imobilizarea pentru mai mult de 5 minute, cu excepția cazurilor în care ești blocat de trafic sau de un semafor. Parcare este staționarea într-un loc special amenajat sau semnalizat ca atare.
Semnul „Oprire interzisă” interzice atât oprirea, cât și staționarea voluntară pe sectorul respectiv de drum, cu excepțiile prevăzute de lege (de exemplu, situații de urgență medicală, defecțiuni tehnice, dispozițiile polițistului). Semnul „Staționare interzisă” îți permite oprirea de scurtă durată, sub 5 minute, dar îți interzice lăsarea mașinii pentru perioade mai lungi.
Practic, dacă vezi „Staționare interzisă” și oprești 2–3 minute ca să lași un pasager sau să descarci ceva, încadrarea este, teoretic, legală, atâta timp cât nu blochezi traficul. Dacă stai 15 minute cu avariile pornite, pentru că „nu ai găsit alt loc”, deja ești în zona de încălcare clară a regulilor.
Amenzi, puncte și situații concrete de pe stradă
În practică, diferența dintre oprire și staționare contează mai ales când poliția vrea să stabilească gravitatea faptei și sancțiunea. Oprirea neregulamentară este, de regulă, sancționată cu amendă contravențională și, în unele cazuri, cu puncte de penalizare. Staționarea neregulamentară, în special când blochezi treceri de pietoni, intersecții sau accesul în curți și garaje, poate atrage nu doar amendă, ci și ridicarea vehiculului.
Un exemplu clasic: te oprești pe trecerea de pietoni „doar un minut” să iei pe cineva. Legal, e oprire neregulamentară și poți primi amendă, chiar dacă nu depășești 5 minute. Dacă îți lași mașina 20 de minute pe o bandă de circulație, blocând parțial traficul, încadrarea este de staționare ilegală și, pe lângă amendă, riști și alte măsuri.
În zonele cu semn „Staționare interzisă”, dar fără locuri de parcare amenajate, tentația e mare să „lași mașina cu avariile” cât intri repede undeva. Dacă îți faci un obicei din asta, vei avea surpriza să găsești mașina ridicată sau să primești o amendă consistentă. Faptul că nu există alternative evidente nu te scutește de responsabilitate.
Cel mai simplu mod să nu te trezești cu probleme este să îți setezi mental regula de 5 minute și să fii atent la semne. Dacă vezi „Oprire interzisă”, nu oprești deloc, în afară de urgențe reale. Dacă vezi „Staționare interzisă”, te limitezi la operațiuni foarte scurte, fără să lași mașina singură și fără să blochezi fluxul de trafic. Portofelul și nervii tăi vor avea de câștigat pe termen lung.