Unul din cinci români recunoaște că s-a urcat la volan după ce a băut, potrivit celei mai recente ediții a studiului realizat la solicitarea Asociației Spirits România.
Cercetarea arată că, deși majoritatea consideră periculos acest comportament, tentația de a face o distincție între „puțin băut” și „beat” rămâne larg răspândită.
Sondajul, efectuat de platforma iVox.ro în perioada 26 iulie – 4 august 2025, a vizat 1.010 respondenți și face parte din campania „NOT alCOOL la volan – #ConsumăResponsabil”, desfășurată cu sprijinul Brigăzii Rutiere București și al Corpului Național al Polițiștilor.
Rezultatele confirmă faptul că România se confruntă încă cu o cultură a toleranței față de consumul de alcool înainte de condus, în ciuda legislației stricte și a campaniilor de prevenire.
Toleranță aparentă față de „puțin alcool” la volan
Datele arată că 19% dintre șoferi au condus după ce au băut, iar 76% dintre aceștia susțin că nu erau în stare de ebrietate, ci consumaseră doar „o cantitate mică”.
La prima ediție a studiului, doar 60% invocau această justificare. Creșterea semnificativă sugerează o percepție periculoasă, ideea că o doză redusă de alcool nu influențează capacitatea de a conduce. Printre motivele invocate se numără drumurile scurte și familiare, lipsa altor mijloace de transport sau presiunea anturajului.
Tot în contextul social, aproape două treimi dintre români (62%) afirmă că au în cercul lor persoane care au condus după ce au consumat alcool.
În același timp, 76,5% declară că nu ar urca niciodată într-o mașină condusă de un șofer băut, iar 12% ar merge chiar mai departe, anunțând Poliția.
Există însă un procent de 11,57% care ar ignora situația, în funcție de circumstanțe sau de apropierea față de persoana respectivă, o dovadă că banalizarea riscului persistă în rândul publicului.
Ce cred românii despre lege și pedepse
Întrebați despre cauzele nesiguranței rutiere, 51,5% dintre participanți indică lipsa de respect față de regulile de circulație, iar aproape jumătate spun că asistă la comportamente periculoase în trafic aproape zilnic.
În privința legislației, peste 60% consideră că regulile actuale sunt suficiente, însă 40,84% cred că problema reală este aplicarea lor prea permisivă.
Cei mai mulți români cer sancțiuni mai dure: 56,5% vor pedepse mai severe, iar 52,5% solicită aplicarea mai strictă a legii. Alte soluții propuse includ intensificarea educației rutiere (46%), campanii de conștientizare (25%) și modernizarea infrastructurii (39%).
Atitudinea față de pedepsele pentru condusul sub influența alcoolului este categorică: 62% dintre respondenți susțin suspendarea permisului pentru un an, iar 18,5% ar introduce pedepse cu închisoarea chiar și fără accident. În cazurile soldate cu decese, 37% cer 25 de ani de detenție și interdicție permanentă de a mai conduce, iar aproape 9% susțin pedeapsa pe viață.
„Toleranță zero față de alcool la volan, acesta este mesajul nostru”, a transmis comisarul Claudiu Costea din cadrul Brigăzii Rutiere. „Orice cantitate consumată înainte de a urca la volan reprezintă un risc major pentru viața tuturor”.
În România, legea prevede răspundere penală pentru o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, cu pedepse între 1 și 5 ani de închisoare.
În cazul accidentelor mortale, sancțiunile cresc până la 10 ani, iar legea Anastasia, adoptată în 2023, interzice suspendarea pedepsei pentru șoferii băuți implicați în astfel de tragedii.