serialul-de-pe-netflix-care-a-infuriat-oficialii-armatei-americane:-pentagonul-il-numeste-„gunoi-woke”

Serialul de pe Netflix care a înfuriat oficialii armatei americane: Pentagonul îl numește „gunoi woke”

Timp de citire: 3 minute

Serialul „Boots”, disponibil pe Netflix și inspirat din memoriile fostului militar Greg Cope White, a stârnit o reacție neobișnuit de dură din partea Pentagonului. Potrivit relatărilor preluate de publicații de profil, purtătorul de cuvânt al instituției, Kingsley Wilson, a transmis că armata „nu susține serialul” și l-a etichetat drept „gunoi woke”. Disputa se suprapune peste o dezbatere mai amplă în SUA privind limitele reprezentării în cultură și rolul politicilor de incluziune în instituțiile militare.

„Boots” pornește de la cartea „The Pink Marine: One Boy’s Journey Through Boot Camp”, în care White își rememorează experiența în armată ca bărbat gay, într-o perioadă – anii ’90 – în care persoanele queer se confruntau cu interdicții explicite la înrolare. În serial, protagonistul devine Cameron Cope (interpretat de Miles Heizer), iar distribuția o include și pe Vera Farmiga într-un rol secundar. Producția a obținut audiențe notabile și cronici favorabile, dar succesul ei a venit la pachet cu un val de contestări din zona instituțională militară, notează The Guardian, preluat de News.ro.

De ce a iritat serialul: contextul politic și mesajul Pentagonului

Potrivit declarațiilor citate în presă, Pentagonul susține că nu va „compromite standardele pentru a satisface o agendă ideologică” și își leagă poziția de direcția politică actuală a administrației, subliniind revenirea la un „spirit războinic” și „norme de elită”. În aceeași cheie, Wilson a afirmat că instituția respinge ceea ce consideră „corectitudine politică”, în contrast cu ceea ce atribuie practicilor industriei de streaming.

Acest mesaj survine într-un climat în care politicile de incluziune din armată au fost reconsiderate, iar decizii controversate – de la excluderea persoanelor trans din rândurile forțelor armate până la reinterpretări simbolice (precum schimbarea numelui unui vas dedicat activistului Harvey Milk) – au reaprins discuțiile despre identitate, reprezentare și standarde militare. În acest decor, „Boots” devine mai mult decât un serial: e un test pentru felul în care experiențele minoritare sunt reflectate pe ecran în raport cu instituțiile tradițional conservatoare.

Serialul Netflix Boots 1

Netflix nu comentează; scandalul reaprinde disputa despre reprezentarea minorităților în armată. (Foto: Netflix)

Despre „Boots”: povestea unui drum prin armată și reacțiile publice

Serialul Netflix creat de Andy Parker urmărește parcursul unui tânăr în cadrul US Marines, cu accent pe tensiunile dintre identitatea personală și disciplina de cazarmă. Povestea nu se limitează la confesiune; ea ridică întrebări despre ce înseamnă loialitatea, curajul și apartenența într-un sistem construit pe uniformitate. Chiar dacă acțiunea este ancorată în anii ’90, multe dintre dilemele ei sunt recognoscibile în prezent.

Ecoul public a fost puternic: producția a atras audiențe semnificative și recenzii în general favorabile, semn că apetitul pentru narațiuni care recuperează perspective ignorate sau împinse în margine rămâne ridicat. În același timp, cazul confirmă fragilitatea graniței dintre divertisment și mesajul politic: pentru unii, serialul este recuperare istorică și empatie; pentru alții, „militantism” deghizat în ficțiune.

Ce urmează: liniște dinspre Netflix, dezbatere aprinsă în jur

Până la acest moment, Netflix nu a răspuns la atacurile publice venite dinspre Pentagon. Fără un punct de vedere oficial al platformei, rămâne de văzut dacă poziționarea instituției militare va avea efectul clasic de „bumerang”, adică un plus de curiozitate și, implicit, de audiență pentru „Boots”.

Indiferent de evoluție, disputa spune ceva despre momentul cultural: serialele nu mai sunt doar divertisment, ci locul unde se înfruntă viziuni despre ce ar trebui să conteze într-o societate democratică – de la memorie și reprezentare până la felul în care instituțiile publice își definesc astăzi „standardele”. În acest peisaj, eticheta „gunoi woke” nu închide conversația, ci o amplifică, punând reflectorul pe întrebarea esențială: cine decide ce poveste merită spusă și cui îi aparține narațiunea despre armată.