Fie că l-ai descoperit pe Geralt de Rivia prin cărți, prin jocuri sau direct de pe Netflix, e imposibil să nu fi fost intrigat de acest univers întunecat, dens și complex creat de autorul polonez Andrzej Sapkowski. Pe de o parte avem cărțile originale, disponibile acum și în format ebook pe AudioTribe, iar pe de altă parte, serialul Netflix, care până acum are trei sezoane lansate și un al patrulea în pregătire.
Pentru cititorii pasionați ai volumelor „Ultima dorință” și „Sabia destinului”, două dintre cele mai importante colecții de povestiri din universul Witcher, întrebarea esențială este: cât de fidel este serialul față de sursa literară? Răspunsul nu este simplu și implică o analiză detaliată a fiecărui sezon.
Sezonul 1: o fidelitate creativă, dar recognoscibilă
Primul sezon al serialului „The Witcher”, lansat pe Netflix în decembrie 2019, a fost cel mai apropiat de materialul original. Poveștile prezentate în acest sezon sunt inspirate direct din „Ultima dorință” și „Sabia destinului”, disponibile și ca ebook pe AudioTribe, iar multe dintre episoade sunt adaptări mai mult sau mai puțin directe ale povestirilor scrise de Sapkowski la începutul anilor ’90.
Structura narativă a sezonului 1 este nonlineară, împărțită pe trei planuri temporale: povestea lui Geralt, cea a Yennefer și cea a lui Ciri, care converg abia în ultimele episoade. Această alegere a fost făcută pentru a construi suspans și a oferi fundal narativ personajelor, dar pentru cei care au citit cărțile, liniile temporale pot părea artificiale.
În „Ultima dorință”, Geralt este prezentat printr-o serie de aventuri individuale, fiecare cu tematici etice, sociale sau mitologice. Unele dintre aceste aventuri apar și în serial: „The Lesser Evil” devine episodul cu Renfri, o adaptare aproape fidelă, care păstrează și dilemele morale ale lui Geralt. De asemenea, episodul cu djinn-ul care o introduce pe Yennefer este inspirat de povestirea „Ultima dorință”, oferind o adaptare vizuală interesantă, dar cu o Yennefer mult mai vulnerabilă decât în textul original.
„Sabia destinului” aduce povestiri precum „O întrebare de preț” sau „Limitele posibilului”, ambele având corespondente directe în episoadele 4 și 5. În carte, accentul cade mai mult pe dialog și reflecție morală, în timp ce serialul transformă scenele în acțiune intensă. Un exemplu notabil este momentul întâlnirii dintre Geralt și dragonul Villentretenmerth, care în carte este o meditație asupra naturii binelui și răului, iar în serial devine o aventură cu lupte, sânge și efecte vizuale spectaculoase.
Serialul mai adaugă un fir narativ extins pentru Yennefer, de la copilăria abuzivă în Aretuza până la tranziția ei dramatică într-o puternică vrăjitoare. Aceste adăugiri nu există în povestirile originale, dar ajută publicul modern să înțeleagă mai bine motivațiile și traumele personajului. Deși puriștii ar putea critica libertățile luate, este incontestabil că acest arc narativ o transformă pe Yennefer într-un personaj tridimensional, complex și memorabil.
O altă diferență majoră constă în abordarea personajului Jaskier (Dandelion în versiunea originală). În cărți, bardul este un companion constant, adesea comic, dar și profund când trebuie. Serialul păstrează umorul său, dar îl modernizează ușor, oferindu-i replici mai tăioase și o prezență care contrastează puternic cu melancolia lui Geralt.
Per total, primul sezon reușește să fie recognoscibil pentru cei care au citit „Ultima dorință” și „Sabia destinului”, chiar dacă libertățile creative nu lipsesc. Structura poate părea haotică, dar temele și esența personajelor rămân în mare parte intacte.
Sezonul 2: intrarea în saga și schimbarea tonului
Sezonul 2, lansat în decembrie 2021, marchează o trecere de la colecțiile de povestiri la romanele propriu-zise ale lui Sapkowski, începând cu „Sângele elfilor”. Accentul se mută de pe aventuri episodice pe o narațiune continuă, iar serialul urmează această schimbare.
Totuși, adaptarea devine mai liberă. Se introduc elemente noi, cum ar fi personajul Voleth Meir, un demon inventat special pentru serial, și se face aluzie la Wild Hunt mult mai devreme decât în cărți. Relația dintre Geralt și Ciri este în prim-plan, iar castelul Kaer Morhen devine o locație centrală, locul unde Ciri începe antrenamentul.
În carte, Ciri are parte de o instruire fizică și magică atent dozată, într-un ritm realist. În serial, dezvoltarea ei pare accelerată, iar accentul pe traume și viziuni o transformă într-un personaj mai întunecat. Din nou, există o diferență între abordarea introspectivă a cărții și spectacolul vizual al serialului.
Sezonul 2 oferă și o transformare pentru Yennefer, care își pierde temporar magia. Aceasta este o invenție de serial, care adaugă tensiune, dar o îndepărtează temporar de versiunea literară. Unii fani au fost dezamăgiți de direcția luată, considerând că Yennefer devine mai pasivă și mai dependentă de Geralt, spre deosebire de imaginea sa puternică din romane.
Sezonul 3: intrigi, magie și ruptura tot mai mare față de sursă
Sezonul 3 a fost împărțit în două părți în vara lui 2023 și continuă adaptarea volumului „Vremea disprețului”. Este sezonul în care alianțele politice, trădările și miza geopolitică din universul Witcher încep să capete formă.
Aretuza, școala vrăjitoarelor, devine centrul unor comploturi periculoase, iar personajele negative precum Vilgefortz încep să își dezvăluie adevărata natură. Serialul respectă în linii mari cursul cărții, dar schimbă momente-cheie sau intensifică conflictele pentru a menține ritmul alert.
Ciri este tot mai puternică și mai prezentă, dar dezvoltarea ei interioară – atât de atent construită de Sapkowski – este tratată superficial în unele episoade. Se pune mai mult accent pe spectacol și mai puțin pe simbolismul viselor și al profețiilor care joacă un rol crucial în cărți.
Un punct forte al sezonului 3 este însă complexitatea personajului Geralt. Relația sa cu neutralitatea este pusă la încercare, iar dialogurile reflectă mai clar dilemele morale care definesc universul Witcher.
Sezonul 4: schimbare de față, promisiuni de profunzime
Cu lansarea programată pentru finalul lui 2025, sezonul 4 promite să adapteze romanele „Botezul focului”, „Turnul rândunicii” și „Doamna lacului”. Însă schimbarea actorului principal – Henry Cavill fiind înlocuit de Liam Hemsworth – a stârnit dezbateri intense.
Este neclar cât de fidel va rămâne serialul de aici înainte, dar dacă va urma ritmul cărților, ar trebui să exploreze teme precum destinul, identitatea, trădarea și destrămarea alianțelor.
Concluzie: două versiuni ale aceleiași povești, fiecare cu farmecul ei
Cărțile lui Andrzej Sapkowski, în special „Ultima dorință” și „Sabia destinului” de pe AudioTribe, oferă o experiență literară complexă, bogată în simboluri, moralitate și introspecție. Serialul Netflix aduce această lume în imagini spectaculoase, cu personaje bine jucate și o lume vizuală memorabilă, dar se abate adesea de la sursă pentru a crea un produs TV mai accesibil.
Pentru cei care au descoperit Witcher prin serial, citirea cărților este aproape obligatorie pentru a înțelege profunzimea reală a universului. Iar pentru cei care au început cu eBook-urile, serialul poate oferi o perspectivă vizuală alternativă, chiar dacă nu întotdeauna fidelă.
Indiferent de ordine, cele două versiuni ale poveștii se completează și, împreună, transformă The Witcher într-un fenomen cultural contemporan.