Grupul auto franco-italiano-american Stellantis, al cincilea cel mai mare producător auto din lume, avertizează că ar putea închide fabrici din Europa dacă Uniunea Europeană nu își revizuiește reglementările privind emisiile de dioxid de carbon. Într-o declarație făcută în fața parlamentului italian, Jean-Philippe Imparato, directorul diviziei europene a Stellantis, a tras un semnal de alarmă dur: obiectivele actuale de mediu sunt imposibil de atins fără sacrificii majore, iar compania s-ar putea confrunta cu amenzi de până la 2,5 miliarde de euro în următorii doi-trei ani.
Deși industria auto a primit un răgaz până în 2027 pentru a se conforma noilor norme, producătorii sunt presați să crească exponențial vânzările de vehicule electrice (EV) sau să reducă drastic numărul de vehicule cu motoare pe combustie internă (ICE). Însă ambele scenarii sunt problematice din punct de vedere economic și logistic.
Imparato susține că, fără o revizuire a reglementărilor UE până la finalul anului, Stellantis va fi nevoit să ia decizii drastice, inclusiv închiderea uzinei Atessa din Italia, una dintre cele mai importante din portofoliul european al companiei.
Stellantis între ciocanul reglementărilor și nicovala producției
Compania deține mărci emblematice precum Peugeot, Citroen, Fiat, Jeep și Chrysler, dar și o rețea globală de producție cu aproape 250.000 de angajați. În ciuda poziției solide pe piață, Stellantis se vede constrânsă să aleagă între două opțiuni extreme: forțarea artificială a segmentului electric, care nu are încă cerere suficientă, sau reducerea producției de modele pe benzină și motorină, ceea ce implică inevitabil și pierderea de locuri de muncă.
„Am două soluții: fie forțez segmentul EV, fie renunț la vehiculele ICE. Și, prin urmare, închid fabrici”, a declarat fără echivoc Imparato. Asemenea declarații reflectă nivelul real de tensiune din industria auto, prinsă între presiunile de mediu și realitatea pieței, unde consumatorii nu se grăbesc să treacă în masă la vehiculele electrice, în special în zonele unde infrastructura de încărcare este slab dezvoltată.
Pe de altă parte, UE își menține poziția fermă, într-un efort de a combate schimbările climatice și de a reduce amprenta de carbon a industriei. Reglementările actuale presupun că producătorii auto trebuie să își optimizeze „mixul energetic al flotei”, adică să aibă o proporție cât mai mare de EV-uri în vânzările totale.
Efecte posibile în lanț: angajați, consumatori și prețuri
Un eventual val de închideri de fabrici în Europa nu ar afecta doar Stellantis, ci și economia europeană în ansamblu. De la subcontractori, furnizori locali de componente, până la miile de angajați direcți, impactul ar putea fi resimțit pe scară largă.
Închiderea unor unități de producție ar putea duce și la o creștere a prețurilor pentru mașinile rămase în ofertă, în special pentru modelele cu motoare clasice, dar și pentru EV-uri, care sunt oricum mai scumpe. În paralel, presiunile de a îndeplini normele UE ar putea accelera externalizarea producției în afara Europei, în țări cu reglementări mai relaxate și costuri de producție mai mici.
Pentru Stellantis, miza este dublă: pe de o parte, să își păstreze competitivitatea la nivel global, iar pe de altă parte, să nu piardă piața europeană, una dintre cele mai importante în portofoliul său. Însă în contextul în care rivali precum Toyota sau Hyundai se mișcă mai flexibil în direcția tranziției energetice, compania nu își poate permite amânări sau pași greșiți.
Dacă reglementările UE nu se vor adapta la realitățile tehnologice și comerciale ale producătorilor, este posibil ca 2026 să fie anul în care marii jucători auto vor începe să se retragă parțial de pe piața europeană. Iar consecințele nu vor întârzia să apară: de la șomaj tehnic și relocări de producție, până la o potențială frânare a inovației în domeniul mobilității electrice.